Ciad

Africa

PIB pe cap de locuitor ($)
$982.4
Populație (în 2021)
17,9 milioane

Evaluare

Risc de țară
D
Mediu de afaceri
D
Anterior:
D
Anterior:
E
This content has been automatically translated. It may not be as accurate as the original.

suggestions

Rezumat

Puncte forte

  • Rezerve de productivitate agricolă și terenuri arabile, inclusiv creșterea animalelor, bumbacul, guma arabică și semințele oleaginoase
  • Diverse resurse minerale, inclusiv aur (10 % din exporturi) și petrol (70 % din exporturi), acesta din urmă fiind o sursă majoră de valută străină și de venituri fiscale
  • Sprijin financiar internațional: FMI (Facilitatea de credit extinsă în valoare de 625 de milioane de dolari SUA, valabilă din iulie 2025 până în iulie 2029), Banca Mondială și alți donatori multilaterali și bilaterali
  • Membru al Comunității Economice și Monetare a Africii Centrale (CEMAC) și al Comunității Economice a Statelor din Africa Centrală (ECCAS)
  • Francul CFA este ancorat la euro
  • Datorie externă în principal concesională (52 % din datoria totală în 2024),

Puncte slabe

  • Sărăcia extremă generalizată (peste 40 % din populație în 2024), insecuritatea alimentară generalizată (11,8 % din populație la sfârșitul anului 2024) din cauza productivității agricole scăzute (69 % din forța de muncă în 2023, în principal agricultură de subzistență), a subocupării, a economiei informale (88 % din forța de muncă), a serviciilor publice și a infrastructurii precare
  • Țară fără ieșire la mare, expusă schimbărilor climatice, cu inundații și secetă: Lacul Ciad, care odinioară era principala sursă de apă pentru irigații, deși s-a stabilizat, s-a redus la doar 10 % din dimensiunea pe care o avea în anii 1960
  • Dependența de sectorul petrolier (15 % din PIB, 41 % din veniturile fiscale și 70 % din exporturi), vulnerabilitatea la fluctuațiile prețurilor petrolului și aurului
  • Transparență redusă în ceea ce privește exploatarea aurului, exporturile și veniturile, ceea ce subminează credibilitatea guvernului și investițiile
  • Lipsa controlului guvernamental asupra unor părți întinse ale teritoriului și a frontierelor, favorizând economia informală, traficul de aur și de arme, precum și traficul de persoane, evaziunea fiscală și absența serviciilor publice
  • Apropierea geografică și comunitară (1) de Sudan, cuprins de război civil din aprilie 2023, ceea ce provoacă un aflux semnificativ de refugiați și perturbă comerțul transfrontalier, și (2) de Libia, divizată între două guverne, ceea ce favorizează granițele permeabile, prezența grupurilor rebele înarmate și traficul
  • Fragilitate politică: concentrarea puterii asupra instituțiilor, reprimarea opoziției, legitimitatea slabă a liderilor, prezența grupurilor rebele armate sau jihadiste și disputele dintre păstori și agricultori, cu conotații etnice
  • Stabilitate financiară fragilă (subcapitalizare, număr ridicat de credite neperformante, întârzieri în aplicarea standardelor prudențiale în băncile publice)

Schimburi comerciale

Exportulde bunuri ca % din total

Europa
44%
Emiratele Arabe Unite
25%
China
15%
Taiwan (Republica Chineză)
7%
Turcia
4%

Importulde bunuri ca % din total

China 27 %
27%
Europa 20 %
20%
Camerun 14 %
14%
Turcia 8 %
8%
India 6 %
6%

Perspectivă

Această secțiune este un instrument valoros pentru specialiștii financiari și pentru managerii de credite. Ea oferă informații cu privire la practicile de plată și de colectare a creanțelor utilizate în țară.

O creștere moderată susținută de sectoarele non-petroliere și de investițiile publice

În 2025, creșterea economică va încetini ușor, afectată de o scădere modestă a producției de petrol. Cu toate acestea, ea va rămâne susținută de sectorul serviciilor și de agricultură. În 2026, se preconizează o redresare moderată, determinată de revenirea producției de petrol și bumbac, precum și de o creștere a investițiilor publice. Se preconizează că producția agricolă (sorg, mei, porumb, orez, arahide) va înregistra o creștere moderată în sezonul 2025-2026, deși producția de bumbac va rămâne stabilă după scăderea înregistrată în 2024-2025 din cauza inundațiilor. Inaugurarea unei noi fabrici de egrenare la începutul anului 2025 (cu o capacitate de 18 200 de tone pe sezon), alături de eforturile de industrializare din sectorul bumbacului, ar trebui să susțină producția, exporturile și investițiile pe termen mediu. Producția minieră, în principal artizanală, va continua să crească în 2025 și 2026, impulsionată de prețurile ridicate ale aurului și de capacitatea de extracție extinsă. Investițiile, în special în agricultură și infrastructură, vor contribui, de asemenea, la creștere în cadrul planului național de dezvoltare „Chad Connection 2030”. Lansat la jumătatea anului 2025, acest plan prevede investiții publice și private în valoare de 30 de miliarde de dolari, având ca obiectiv creșterea PIB-ului cu 60%, scoaterea din sărăcie a 2,5 milioane de persoane și transformarea Ciadului într-un model de dezvoltare regională până în 2030.

Cu toate acestea, perspectivele pentru sectorul petrolier rămân incerte. Naționalizarea din 2023 a activelor ExxonMobil, care a împiedicat vânzarea acestora către compania britanică Savannah Energy, a slăbit încrederea investitorilor. Savannah Energy a dat în judecată guvernul ciadian pentru despăgubiri, iar o hotărâre judecătorească este așteptată în prima jumătate a anului 2026. Acest caz a determinat compania să renunțe la proiectele sale de energie solară (care ar fi adus o capacitate suplimentară de 500 MW) și transmite un semnal negativ investitorilor străini, complicând semnarea de noi acorduri petroliere.

Se preconizează că inflația se va reduce în 2025, susținută de scăderea prețurilor globale la combustibili, de o recoltă agricolă bună și de refacerea stocurilor de pește din Lacul Ciad. Tendința ar trebui să continue în 2026. În martie 2025, Banca Statelor din Africa Centrală a redus rata dobânzii de referință de la 5 % la 4,5 %, ceea ce, combinat cu scăderea inflației și afluxul de refugiați sudanezi, ar trebui să susțină consumul și investițiile.

Scăderea veniturilor din petrol și cheltuielile semnificative în domeniul securității și al ajutorului umanitar

Se preconizează că deficitul bugetar se va reduce ușor în 2025, pe fondul unei mai bune mobilizări a resurselor (+20 % față de bugetul din 2024), în timp ce cheltuielile vor crește probabil cu doar 18 %. Creșterea veniturilor va proveni în principal din veniturile nepetroliere, din digitalizarea colectării impozitelor și din introducerea unor noi taxe la export (pentru guma arabică, susan, fistic, produse din piele, antimoniu și cupru brut), care a început la jumătatea anului 2025. În același timp, se preconizează că veniturile din petrol vor scădea din cauza scăderii prețurilor la nivel mondial. Guvernul intenționează să simplifice sistemul fiscal, să reducă scutirile, să consolideze recuperarea restanțelor și să combată frauda. Aceste reforme, încurajate de FMI în cadrul unei Facilități de credit extinsă în valoare de 625 de milioane de dolari, valabilă din iulie 2025 până în iulie 2029, ar trebui să continue să dea roade în 2026. Se preconizează o creștere suplimentară a veniturilor, datorită noilor taxe aplicate tutunului, produselor cosmetice, materialelor plastice de unică folosință și textilelor sintetice. În ciuda acestor eforturi, este probabil ca deficitul bugetar să se adâncească din cauza cheltuielilor legate de securitate și asistență umanitară, a cheltuielilor cu serviciul datoriei interne (48% din datoria totală în 2024) și a scăderii veniturilor din petrol. Se preconizează că cheltuielile de investiții vor crește în cadrul planului național de dezvoltare denumit „Viziunea Ciadului 2030”. Pe lângă contribuțiile bilaterale și multilaterale, deficitul va fi finanțat prin intermediul pieței financiare regionale. Rata datoriei va crește în 2025 și 2026, pe fondul deficitului primar persistent și al creșterii economice moderate. FMI consideră că datoria este sustenabilă, dar avertizează asupra unui risc ridicat de supraîndatorare din cauza dependenței de veniturile din petrol și de finanțarea externă, ambele fiind vulnerabile la șocuri externe.

În 2025, se preconizează că contul curent va înregistra un deficit pe fondul scăderii excedentului comercial. Exporturile vor fi afectate de scăderea prețurilor globale la petrol — care au reprezentat aproximativ 70 % din total în 2024 — și de o scădere a exporturilor de bumbac (al patrulea produs de export ca importanță al Ciadului) în urma unei producții slabe în sezonul 2024-2025. În 2026, exporturile de bumbac ar trebui să se redreseze datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și sprijinului guvernamental acordat producătorilor. Creșterea prețurilor aurului și extinderea producției ar trebui, de asemenea, să stimuleze vânzările. Cu toate acestea, aceste îmbunătățiri ar putea să nu fie suficiente pentru a stopa deteriorarea balanței comerciale și pentru a compensa pierderea finanțării din partea USAID în 2025.

Guvernul se confruntă cu mișcări rebele și islamiste alimentate de nemulțumirea populației și de sărăcie

În aprilie 2021, Mahamat Déby a devenit președinte al unei administrații militare în urma decesului tatălui său, Idriss Déby, care a fost ucis de rebeli. După o lungă perioadă de tranziție, acesta a câștigat alegerile prezidențiale din mai 2024 cu 61,03% din voturi, iar partidul său, Mișcarea Patriotică de Salvare, și-a asigurat majoritatea parlamentară în decembrie 2024, obținând 124 de locuri din 188. Aceste alegeri i-au consolidat controlul asupra puterii.

Guvernul controlează instituțiile și reprimă opoziția politică. Reforma constituțională introdusă în 2025 (care prelungește mandatul prezidențial de la cinci la șapte ani și elimină limitele de mandat) conferă guvernului o poziție și mai puternică. Cu toate acestea, nemulțumirea populației persistă, alimentată de restricțiile asupra libertăților, de nesiguranță și de criza umanitară, dar protestele sunt reprimate. Războiul civil din Sudan a dus la afluxul a peste 1,4 milioane de refugiați (conform datelor din august 2025), care sunt în majoritate sudanezi. Această nemulțumire alimentează grupările rebele și islamiste (Boko Haram, ISIS în Africa de Vest și Ansaru în apropierea Lacului Ciad), care rămân active și contestă guvernul.

La nivel internațional, trupele franceze s-au retras din Ciad în ianuarie 2025. Înainte de aceasta, o parte din forțele americane au părăsit țara în aprilie 2024, deși cooperarea dintre SUA și Ciad pare să rămână în vigoare. Țara se îndreaptă, de asemenea, către noi parteneri, precum Rusia, care a detașat personal al miliției „Africa Corps”, precum și Egiptul, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Acestea din urmă au acordat un împrumut de 500 de milioane de dolari la sfârșitul anului 2024 pentru a sprijini finanțele publice, completat de un acord din iulie 2025 menit să stimuleze investițiile și comerțul. Între timp, China rămâne un actor-cheie: principalul furnizor al Ciadului și al doilea client ca mărime al acestuia achiziționează în principal petrol. Ciadul cooperează, de asemenea, pe plan diplomatic și militar cu Confederația Statelor din Sahel (CES), în special în lupta împotriva grupărilor islamiste și rebele. În cele din urmă, deși țara își menține oficial o poziție neutră în conflictul sudanez, aceasta a devenit un punct-cheie de tranzit pentru transporturile de arme din Emiratele Arabe Unite către Forțele de Sprijin Rapid (RSF) care se opun guvernului de la Khartoum. Autoritățile încearcă să evite confruntarea cu RSF, care este susținută de anumite comunități de frontieră din Ciad.

Ultima actualizare: noiembrie 2025