Germania
Polonia
Slovacia
Franța
Regatul Unit
China
OlandaEconomia cehă își revine în ciuda unui context extern dificil
După mai mulți ani în care a înregistrat performanțe inferioare celor ale țărilor din regiune, economia cehă a intrat într-o fază de expansiune. Redresarea se produce în ciuda stagnării continue din Germania (un partener comercial cheie) și a consolidării fiscale. Principalul motor al acestei accelerări a fost redresarea consumului privat. Gospodăriile și-au redus rata de economisire – care rămâne totuși peste nivelurile din perioada pre-pandemică – beneficiind în același timp de creșterea salariilor reale. În plus, începerea timpurie a ciclului de relaxare monetară a stimulat semnificativ capacitatea de cheltuieli a consumatorilor. Formarea brută de capital fix se redresează, de asemenea, treptat, ultimele trimestre înregistrând o contribuție pozitivă la creșterea PIB-ului. Această revenire este susținută în primul rând de o creștere puternică a producției din sectorul construcțiilor, în special în domeniul ingineriei civile. Deși Republicii Cehe i-a fost alocată una dintre cele mai mici sume din regiunea Europei Centrale și de Est în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), reprezentând aproximativ 9 % din PIB, aceasta a demonstrat o eficiență ridicată în absorbția acestor fonduri, ceea ce a susținut redresarea recentă a investițiilor. Având în vedere ponderea ridicată a exporturilor în economia cehă, stagnarea prelungită a Germaniei și tensiunile comerciale globale în creștere continuă să afecteze creșterea economică și să exercite presiune asupra sectorului industrial.
Privind spre 2026, se preconizează că creșterea economică se va accelera și mai mult, susținută de un consum privat robust și de o contribuție tot mai mare din partea investițiilor. Gospodăriile continuă să mențină o rată de economisire relativ ridicată, ceea ce sugerează un potențial suplimentar de creștere a cheltuielilor. Un alt factor favorabil ar putea veni din partea investițiilor. Deși Cehia a reușit să absoarbă eficient fondurile UE (până în prezent au fost plătite aproximativ 11 miliarde EUR din totalul de 30 de miliarde EUR alocate din cadrul Politicii de coeziune și al Fondului de redresare și reziliență), o parte substanțială rămâne încă de utilizat înainte de termenul limită de la sfârșitul anului 2026. Combinat cu creșterile planificate ale cheltuielilor publice, acest lucru ar trebui să facă din investiții un motor cheie al creșterii economice în anul următor. Cu toate acestea, o evoluție îngrijorătoare o reprezintă creșterea recentă a șomajului, care poate fi atribuită în mare parte slăbiciunii sectorului manufacturier. Dacă această tendință nu se stabilizează, ea riscă să submineze încrederea consumatorilor.
După finalizarea ciclului de relaxare monetară, Banca Națională a Cehiei (CNB) s-a abținut de la noi reduceri ale ratei dobânzii și menține rata de referință a operațiunilor repo pe două săptămâni la 3,50%. Viceguvernatorul CNB, Jan Frait, a declarat că orientarea actuală a politicii monetare este, în prezent, în mare măsură neutră față de activitatea economică. Inflația IPC globală s-a menținut stabilă, aproape de ținta de 2% a CNB. Cu toate acestea, reducerile anunțate recent ale prețurilor reglementate la energie și ale tarifelor de gaze naturale pentru consumatorii finali, împreună cu aprecierea continuă a coroanei cehe, sunt de așteptat să determine scăderea inflației sub 2% în 2026. Acest impuls dezinflaționist ar putea crea spațiu pentru o nouă relaxare a politicii monetare. Un risc major de creștere pentru perspectivele inflației rămâne gradul de expansiune fiscală. Mai mulți membri ai Comitetului de politică monetară au subliniat în mod explicit posibilitatea ca o orientare fiscală mai relaxată să susțină o inflație de bază mai ridicată și, prin urmare, să complice sau să întârzie viitoarele reduceri ale ratei dobânzii. Prin urmare, este probabil ca CNB să mențină o abordare prudentă și dependentă de date în perioada următoare.
Renunțarea la consolidarea fiscală anterioară
Republica Cehă a trecut printr-un proces de consolidare fiscală începând cu 2023, ceea ce a determinat o scădere a deficitului public de la 3,7% în 2023 la sub 2% în 2025, conform estimărilor. Consolidarea a avut loc în ciuda unei creșteri a cheltuielilor militare. În anul următor, bugetul va reprezenta un joc de interacțiuni între aspirațiile noului guvern și factorii instituționali. Actualul acord de coaliție prevede reducerea impozitului pe profit la 19% (revenind de la majorarea la 21% din 2024), introducerea subvențiilor ipotecare și restabilirea anumitor facilități fiscale. În același timp, acordul vizează menținerea deficitului sub 3%. Ca urmare, orientarea fiscală va trece de la una restrictivă la una ușor expansionistă. Un alt factor pe partea veniturilor va fi eliminarea treptată a impozitului pe profiturile excepționale aplicat companiilor din sectorul energetic. În teorie, normele naționale ar trebui să reducă deficitul sub 1,75% în 2026, dar, având în vedere aspirațiile politice ale guvernului, acestea vor fi cel mai probabil atenuate.
Stagnarea continuă a economiei germane continuă să afecteze exporturile cehe, având în vedere integrarea puternică a țării în lanțurile de aprovizionare germane. Cu toate acestea, exportatorii cehi au reușit să-și diversifice o parte din activități către piețe alternative, în special Regatul Unit, Franța și Polonia. La începutul anului 2025, exporturile au înregistrat o creștere semnificativă ca urmare a constituirii de stocuri de către companiile americane în perspectiva introducerii unor tarife vamale. După primele trei trimestre ale anului 2025, balanța contului curent s-a normalizat, înregistrând o creștere minimă față de anul precedent. Privind în perspectivă, se preconizează că redresarea în curs – susținută de îmbunătățirea activității de investiții și de o expansiune fiscală moderată – va stimula creșterea importurilor în anul următor, ceea ce va reduce probabil o parte din excedentul de cont curent. În plus, pe fondul eforturilor continue de remilitarizare ale Uniunii Europene, industria de apărare este pe cale să joace un rol din ce în ce mai important în conturarea profilului de export al Republicii Cehe.
Partidul ANO, condus de Babiš, revine la putere, semnalând o schimbare de direcție politică
Așa cum se anticipa, alegerile parlamentare din octombrie 2025 din Republica Cehă au adus o victorie categorică mișcării de dreapta și eurosceptice ANO, care a obținut 34,5% din voturi sub conducerea fostului prim-ministru Andrej Babiš, punând astfel capăt mandatului coaliției de centru-dreapta și pro-europene Spolu, condusă de prim-ministrul demisionar Petr Fiala. Campania partidului ANO s-a axat pe respingerea continuării măsurilor de consolidare fiscală și pe adoptarea unei poziții mai ferme față de Uniunea Europeană și politica privind Ucraina. Neobținând majoritatea absolută, ANO a format o coaliție de guvernare cu partidul de extremă dreapta și eurosceptic „Libertate și Democrație Directă” (SPD) și cu partidul populist „Șoferii”, asigurând noului guvern o majoritate de 108 din cele 200 de locuri din Camera Inferioară.
Coaliția nou formată a ajuns la un consens cu privire la orientările generale de politică menite să remodeleze peisajul economic, social și de mediu al țării. Un element central al agendei lor îl constituie opoziția fermă față de anumite inițiative ale Uniunii Europene, printre care Pactul Verde, propunerea de interzicere a motoarelor cu ardere internă și pactul privind migrația, ceea ce indică o tendință eurosceptică mai amplă. Din punct de vedere economic, coaliția se angajează să pună capăt eforturilor de consolidare fiscală în curs, să se abțină de la adoptarea monedei euro și să anuleze recentele majorări de impozite pentru a atenua presiunea asupra întreprinderilor și gospodăriilor. În ceea ce privește reformele sociale, aceștia intenționează să limiteze vârsta de pensionare la 65 de ani, anulând astfel reformele administrației anterioare care ar fi permis creșteri treptate în deceniile următoare. Pentru a asigura accesibilitatea energiei – un element-cheie al campaniei – guvernul va urmări reducerea tarifelor de distribuție și transport și va introduce subvenții pentru sursele regenerabile.
Formarea unui nou guvern de coaliție va aduce, de asemenea, probabil schimbări notabile în politica externă și relațiile internaționale ale Republicii Cehe. Andrej Babiš este de mult timp un susținător fervent al Grupului de la Vișegrad – grupul de cooperare regională format din Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia. Odată cu revenirea lui Babiš la putere, alături de Viktor Orbán în Ungaria și Robert Fico în Slovacia, cele trei țări ar putea să-și coordoneze din ce în ce mai mult pozițiile caracterizate de scepticism față de o centralizare suplimentară a autorității UE și de o abordare mai restrictivă a unor chestiuni precum politica de migrație și sprijinul militar/financiar acordat Ucrainei. Cu toate acestea, Babiš a dat dovadă de un pragmatism considerabil în timpul mandatului său anterior de prim-ministru (2017–2021), ceea ce sugerează că este capabil să tempereze retorica populistă cu considerente practice.