Burkina Faso

Africa

PIB pe cap de locuitor ($)
$866.6
Populație (în 2021)
23,4 milioane

Evaluare

Risc de țară
D
Mediu de afaceri
D
Anterior:
D
Anterior:
D
This content has been automatically translated. It may not be as accurate as the original.

suggestions

Rezumat

Puncte forte

  • Rezerve importante de aur și un potențial minier în mare parte neexploatat (zinc, mangan, argint, fier)
  • Membru al Uniunii Economice și Monetare a Africii de Vest (WAEMU), care asigură stabilitatea francului CFA față de euro, și al Confederației Statelor din Sahel
  • Sprijin din partea FMI prin intermediul unei Facilități de credit extinsă (ECF) de aproximativ 300 de milioane de dolari pe o perioadă de 48 de luni, până în 2027
  • Consolidare fiscală sub îndrumarea FMI
  • Datorie publică în mare parte internă

Puncte slabe

  • Dependentă de prețurile aurului și ale bumbacului
  • Vulnerabil la șocuri legate de condițiile meteorologice, agricultura și creșterea animalelor reprezentând 18,6 % din PIB în 2024 și 31 % din forța de muncă în 2023
  • Situație de securitate extrem de fragilă (insurgență islamistă), cu pierderea controlului asupra a mai mult de o treime din teritoriu, ceea ce subminează economia și agravează condițiile umanitare
  • 2,7 milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară (11,4% din populație), 2,1 milioane de persoane strămutate intern și 37,5% din populație trăind în sărăcie extremă (2024)
  • Indicele scăzut de dezvoltare umană (pe locul 186 din 193 de țări în 2024): un nivel ridicat de informalizare (93,5 % din locurile de muncă), locuri de muncă precare (83 % dintre lucrători) și vulnerabilitatea tinerilor (13,8 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt angajate, se află în formare profesională sau studiază)
  • Productivitate scăzută și o industrie prelucrătoare limitată
  • Infrastructură precară (energie, apă, transport) într-o țară fără ieșire la mare
  • Instabilitate politică (două lovituri de stat în 2022)

Schimburi comerciale

Exportulde bunuri ca % din total

Elveția
57%
Emiratele Arabe Unite
25%
Europa
3%
Mali
3%
Coasta de Fildeș
2%

Importulde bunuri ca % din total

China 16 %
16%
Coasta de Fildeș 15 %
15%
Europa 12 %
12%
Rusia 12 %
12%
Ghana 9 %
9%

Perspectivă

Această secțiune este un instrument valoros pentru specialiștii financiari și pentru managerii de credite. Ea oferă informații cu privire la practicile de plată și de colectare a creanțelor utilizate în țară.

Creștere economică impulsionată de sectorul aurifer și de agricultură

Creșterea economică va încetini ușor în 2025, în ciuda creșterii producției de aur. Activitatea agricolă este afectată de precipitații mai puțin favorabile, de scăderea prețurilor la bumbac și de închiderea, în iulie 2025, a SOCOMA, a doua cea mai mare companie producătoare de bumbac. Se preconizează o revenire a creșterii economice în 2026, susținută de expansiunea continuă a exploatării aurului și de redresarea agriculturii, cu condiția ca condițiile meteorologice să fie favorabile și situația de securitate să nu se deterioreze. Revigorarea sectorului minier se va baza pe redeschiderea siturilor închise din motive de securitate, pe formalizarea mineritului artizanal și pe punerea în funcțiune a minei Kiaka la sfârșitul lunii iunie 2025. Prețurile ridicate ale aurului vor continua să atragă investiții străine, inversând treptat declinul producției observat începând cu 2022. Redresarea agriculturii va depinde de condiții climatice mai favorabile și de îmbunătățirea securității în zonele de producție. „Ofensiva agropastorală și piscicolă” va continua să sprijine sectorul prin furnizarea de inputuri și echipamente, cu peste 104 miliarde de franci CFA (157,5 milioane EUR) mobilizați pentru campania 2025–2026. Economia va beneficia, de asemenea, de proiecte de infrastructură menite să îmbunătățească conectivitatea, în special noul aeroport Ouagadougou-Donsin, a cărui finalizare este preconizată pentru 2026. Sectorul serviciilor, care reprezintă 22 % din PIB, va contribui, de asemenea, la creștere, impulsionat de o activitate intensă în domeniul serviciilor publice.

Cu toate acestea, insecuritatea persistentă și instabilitatea politică vor continua să afecteze încrederea investitorilor și a donatorilor. În cele din urmă, deși schimbările din politica economică a SUA vor avea un impact direct limitat, având în vedere că SUA au reprezentat doar 0,3% din exporturi în 2024, acestea ar putea afecta indirect țara prin fluctuațiile prețului aurului.

Se preconizează că inflația se va menține la nivelul țintei de 3 % stabilite de Banca Centrală a Statelor din Africa de Vest (BCEAO) sau sub aceasta în 2025 și 2026. Efectele recoltei bune de cereale din 2024 continuă să modereze prețurile alimentelor și să susțină consumul gospodăriilor. Scăderea prețurilor la energie și subvențiile publice menite să limiteze costul vieții consolidează această tendință. În 2026, dezinflația ar trebui să continue dacă prețurile globale la alimente și energie vor continua să scadă, iar producția agricolă se va menține la un nivel ridicat. Reducerea inflației, combinată cu relaxarea politicii monetare a Băncii Centrale Europene (BCE), al cărei ciclu este urmat de BCEAO, a determinat aceasta din urmă să-și reducă rata de referință cu 25 de puncte de bază, până la 3,25%, în iunie 2025. Se preconizează reduceri suplimentare la sfârșitul anului 2025 și în 2026, ceea ce va oferi un sprijin suplimentar creșterii economice.

Consolidarea fiscală sub îndrumarea FMI

Burkina Faso urmărește consolidarea fiscală cu sprijinul FMI pentru a-și reduce dependența de ajutorul extern. Programul bilateral semnat în septembrie 2023 vizează consolidarea disciplinei finanțelor publice în schimbul unei finanțări de 302 milioane USD pe o perioadă de patru ani în cadrul ECF, din care 131 milioane USD fuseseră deja plătite până în iunie 2025. Deși se situează încă peste pragul comunității UEMOA (3 % din PIB), se preconizează că deficitul bugetar se va reduce în 2025 și 2026. În 2025, această reducere este determinată de o mai bună orientare a asistenței sociale și de venituri fiscale mai mari, în special prin aplicarea TVA-ului asupra vânzărilor online. La aceasta se adaugă creșterea veniturilor din aur ca urmare a modificării Codului minier din 2024, a creșterii producției și a creșterii prețurilor la nivel mondial. În 2026, se preconizează că veniturile vor crește cu 4 % față de bugetul revizuit pentru 2025, în timp ce cheltuielile ar urma să crească cu 4,1 %. Deficitul, deși mai mare în termeni absoluți, ar trebui să scadă ca pondere din PIB datorită unei creșteri economice mai puternice. O creștere neașteptată a cheltuielilor militare rămâne posibilă, în funcție de situația de securitate. Deficitul bugetar este finanțat prin împrumuturi de pe piața regională a obligațiunilor, completate de împrumuturi bilaterale și multilaterale. Consolidarea fiscală și creșterea economică vor contribui la reducerea raportului datorie/PIB, care va rămâne cu mult sub pragul de convergență al UEMOA (70%). Datoria publică este considerată sustenabilă de către FMI.

Se preconizează că deficitul de cont curent se va reduce în 2025 și 2026, impulsionat de o creștere a excedentului comercial. Exporturile de aur (82% din totalul exporturilor în 2024) vor rămâne puternice datorită prețurilor ridicate și redresării producției, în timp ce exporturile de bumbac vor înregistra o revenire odată cu redresarea sectorului. În același timp, scăderea prețurilor la combustibili și alimente va limita valoarea importurilor, chiar dacă investițiile în sectorul minier și recurgerea la contractori militari privați ruși vor stimula importurile de servicii tehnice. Cu toate acestea, expansiunea producției de aur, controlată în mare parte de investitori străini, va conduce la o repatriere crescută a profiturilor, adâncind deficitul de venituri primare. Excedentul de venituri secundare va rămâne fragil pe fondul suspendării unei părți din ajutorul bilateral pentru dezvoltare. În cele din urmă, diferențialul favorabil al ratelor dobânzilor dintre BCEAO și BCE va contribui la consolidarea rezervelor valutare.

Insecuritatea persistentă și instabilitatea politică, coroborate cu o ruptură cu Occidentul

După o primă lovitură de stat din ianuarie 2022, care l-a înlăturat pe președintele Kaboré din cauza incapacității sale de a stăpâni insurgența jihadistă, locotenent-colonelul Damiba, care a preluat puterea, a fost la rândul său înlăturat în septembrie același an din aceleași motive. De atunci, Burkina Faso este condusă de căpitanul Ibrahim Traoré, care este președintele Consiliului Național de Tranziție. Alegerile, programate inițial pentru iulie 2024, au fost amânate până cel puțin în 2029. Comisia Electorală Națională Independentă (CENI) a fost dizolvată în iulie 2025.

Instabilitatea politică va rămâne ridicată în 2025 și 2026. Junta nu a reușit să țină sub control insurgența islamistă condusă de Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM) și de Statul Islamic – Provincia Sahel (ISSP), peste 30 % din teritoriu rămânând în continuare în afara controlului statului. Incapacitatea de a restabili securitatea alimentează o nemulțumire profundă în rândul forțelor armate, iar riscul unei noi lovituri de stat rămâne ridicat. Cu toate acestea, junta beneficiază de controlul asupra aparatului de stat, de centralizarea puterii în jurul președintelui, de controlul asupra resurselor economice strategice – în principal sectorul minier – și de sprijinul forțelor paramilitare ruse (Africa Corps). De asemenea, se bucură de sprijinul regimurilor militare vecine din Mali și Niger, precum și de un sprijin popular continuu, în special în capitală, care apreciază politicile sale de independență, măsurile anticorupție și eforturile de a recâștiga controlul asupra sectorului aurifer.

De la retragerea lor din Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO) în ianuarie 2025, Burkina Faso, Mali și Niger au consolidat cooperarea economică, politică și în domeniul securității în cadrul Confederației Statelor din Sahel (CES), care a fost creată în septembrie 2023. Cu toate acestea, comerțul cu țările ECOWAS a continuat pe durata negocierilor pentru un nou acord. Statutul de membru în WAEMU rămâne neschimbat, în special în cadrul uniunii monetare, chiar dacă statele CES iau în considerare crearea unei monede proprii și a unor instituții economice, inclusiv a unui fond de investiții și a unui fond de stabilizare, a căror finanțare este incertă din cauza lipsei de resurse și a sprijinului extern. Pentru a reduce dependența de donatorii străini, acestea au înființat Banca de Investiții a Confederației, finanțată printr-o contribuție echivalentă cu 5% din veniturile fiscale ale fiecărui stat membru. Relațiile cu Rusia și cu alte țări non-occidentale se consolidează, în timp ce legăturile cu Occidentul — în special cu Franța — rămân tensionate. În urma expulzării forțelor franceze, americane și ale ONU, Rusia a devenit principalul partener diplomatic și militar al Burkina Faso și al altor membri ai CES. Între 100 și 200 de soldați ruși din Corpul Africii (fostul Wagner) sunt prezenți în Burkina Faso și îndeplinesc în prezent, în principal, misiuni de protecție, instruire și logistică.

Ultima actualizare: octombrie 2025