Bosnia și Herțegovina

Creșterea economică va rămâne moderată

În 2025, se preconizează că Bosnia și Herțegovina va înregistra o creștere moderată, inferioară celei din celelalte țări din Balcanii de Vest. Consumul privat, care reprezintă 65 % din PIB, va rămâne principalul motor al creșterii. Aceasta va fi susținută de o creștere bruscă a salariilor nominale (+13,9% în ianuarie 2025), favorizată de deficitul de forță de muncă, precum și de creșterea concomitentă cu 61,5% a salariului minim brut în Federația Bosniei și Herțegovinei (63% din populație), măsură menită să descurajeze economia informală. În ciuda creșterii prețurilor la alimente de la începutul anului 2025, inflația va rămâne, în general, sub control, contribuind la sporirea puterii de cumpărare a gospodăriilor. Turismul, după ce a înregistrat deja un an record în 2024, va avea un impact pozitiv asupra populației. Cu toate acestea, un context economic european contrastant, în care politica comercială a SUA afectează activitatea economică din Germania și Austria (dar cu o anumită rezistență în Serbia și Croația), ar putea afecta remitențele expatriaților, care reprezintă 10% din PIB.

Țara se va confrunta în continuare cu o rată a șomajului foarte ridicată (27,3% în ianuarie 2025), alimentată de dependența sa de sectoare saturate, precum metalurgia și agricultura. Emigrația în masă a lucrătorilor calificați agravează, de asemenea, deficitul de forță de muncă calificată.

Deficite sub control, în ciuda presiunii exercitate de cheltuielile publice și de importuri

Deficitul bugetar al Bosniei-Herțegovinei ar putea scădea ușor până în 2025. Cu toate acestea, acesta va fi marcat de o creștere a cheltuielilor în ambele entități (Federația și Republica Srpska), care dispun de bugete independente. Această creștere vizează infrastructura, precum și reformele sociale și salariale menite să mențină o creștere moderată. Având o bancă centrală legată de BCE prin intermediul regimului său de consiliu monetar și al ancorării la euro, politica fiscală reprezintă principalul instrument de influențare a condițiilor economice. Cu toate acestea, autoritățile se așteaptă la venituri fiscale mai mari și intenționează să inițieze măsuri de consolidare fiscală, precum eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie și reintroducerea contribuțiilor la asigurările de sănătate. Datoria publică, între timp, va rămâne relativ scăzută și sub control (20 % din PIB). În ciuda finanțării europene pentru infrastructură, capacitatea de îndatorare a țării rămâne relativ limitată, iar piața financiară internă este subdezvoltată.

Deficitul de cont curent va persista, în principal din cauza unui deficit comercial structural ridicat. Acest lucru se datorează dependenței puternice de importurile de produse industriale și alimentare, în timp ce principalele exporturi ale țării, precum combustibilii, utilajele și echipamentele electrice, precum și produsele metalice, compensează doar parțial acest dezechilibru. Pe de altă parte, balanța serviciilor va rămâne excedentară, susținută de un sector turistic dinamic (niveluri record în 2024) și de o industrie IT în plină expansiune. Impactul direct al eventualelor tarife impuse de SUA asupra exporturilor bosniace va rămâne probabil limitat (mai puțin de 2 % din totalul exporturilor către SUA, sau 0,1 % din PIB), dar posibilul efect indirect, prin încetinirea cererii europene, ar putea afecta exporturile către parteneri-cheie precum Germania și Italia.

La răscruce între integrarea europeană și dezintegrarea națională

În urma Acordurilor de la Dayton din 1995, Bosnia și Herțegovina a fost împărțită în două entități autonome: Federația Bosniei și Herțegovinei (FBiH), cu o majoritate bosniaco-croată, și Republika Srpska (RS), cu o majoritate sârbă, precum și districtul Br?ko, administrat central. Puterea este concentrată, respectiv, în cele două entități autonome. Statul central este responsabil doar de politica externă, apărare și negocierile de aderare la UE. Alegerile naționale din octombrie 2022 au adus victoria partidelor naționaliste sârbe, croate și bosniace, atât la nivel central, cât și la nivelul entităților. Consiliul de Miniștri, care acționează în calitate de guvern central, a fost ales la sfârșitul lunii ianuarie 2023 cu sprijinul a 23 din cei 42 de membri ai Camerei Reprezentanților, reprezentând opt partide. Acesta este dominat de două partide: naționaliștii sârbi (SNSD) și naționaliștii croați (HDZ BiH). Țara este reprezentată de o președinție rotativă formată din trei membri, care reprezintă cele trei grupuri etnice și funcționează pe baza consensului. În prezent, numai candidații care aparțin unuia dintre cele trei grupuri etnice pot candida la alegeri. Acest cadru instituțional complex este subminat de blocajul actual al instituțiilor centrale de către SNSD și de acțiunile separatiste ale lui Milorad Dodik, liderul său și președintele RS. În februarie 2025, Dodik a fost condamnat la un an de închisoare și i s-a interzis exercitarea funcțiilor politice timp de șase ani pentru că a sfidat deciziile Înaltului Reprezentant Internațional, inclusiv anularea textelor adoptate de Republica Srpska în contradicție cu principiile europene. Dezvoltarea infrastructurilor, precum coridorul autostrăzii 5c și conductele de gaz către Croația și Serbia, cum ar fi conducta Ionian-Adriatică (IAP), concepută pentru a reduce dependența de Rusia, este încetinită de dezacordurile interne. În ciuda acestor tensiuni, negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană au început oficial în martie 2025, în urma eforturilor de îndeplinire a cerințelor europene (lupta împotriva spălării banilor, gestionarea migrației). Următoarele alegeri generale sunt programate pentru octombrie 2026, dar este probabil ca paralizia politică să persiste până atunci.

Pe scena internațională, țara se află în centrul unor probleme geopolitice majore. UE susține integrarea țării, dar condiționează ajutorul financiar de realizarea unor reforme structurale, în timp ce legăturile strânse ale lui Milorad Dodik cu Rusia complică aceste eforturi. Rusia susține tacit ambițiile separatiste ale Republikei Srpska (RS), criticând în același timp rolul Înaltului Reprezentant internațional care supraveghează aplicarea civilă a Acordurilor de la Dayton. În același timp, în martie 2025, UE și-a consolidat prezența militară prin intermediul EUFOR (pentru a garanta punerea în aplicare a Acordurilor de la Dayton) în vederea menținerii stabilității în contextul tensiunilor crescânde. În 2025, anul în care țara sărbătorește cea de-a 30-a aniversare a Acordurilor de la Dayton, țara se află la o răscruce de drumuri: fie să avanseze spre integrarea europeană, fie să riște dezintegrarea.

Ultima actualizare: aprilie 2025