Bahrein

O contracție economică puternică în 2026 din cauza războiului

Se preconizează că economia Bahreinului se va contracta brusc în 2026 din cauza perturbărilor din sectoarele petrolier și nepetrolier provocate de război și a închiderii ulterioare a Strâmtorii Hormuz, prin care Bahreinul își exportă cea mai mare parte a mărfurilor. Deși Bahrainul dispune de o legătură rutieră cu Arabia Saudită, care facilitează comerțul cu această țară, cu Emiratele Arabe Unite și cu alte țări din regiune, țara rămâne puternic dependentă de rutele maritime. Peste jumătate din exporturile sale și aproximativ 70 % din importurile sale tranzitează Strâmtoarea Hormuz, ceea ce face ca Bahrainul să fie extrem de vulnerabil la orice perturbare a traficului în această zonă. Se preconizează că sectorul petrolier (aproximativ 10 % din PIB) se va contracta din cauza unei scăderi estimate la 15 % a producției de țiței și produse petroliere rafinate în 2026, comparativ cu anul precedent, pe fondul întreruperilor de producție forțate de atacurile cu rachete. În urma atacurilor directe ale Iranului asupra instalațiilor de aluminiu din Bahrain (metalele reprezintă aproximativ 12-16% din PIB și 40% din totalul exporturilor), se preconizează că, prin combinarea daunelor materiale suferite de uzine cu blocada navală în curs de desfășurare, care oprește majoritatea importurilor de bauxită și alumină, precum și exporturile de aluminiu, producția totală de metale a Bahrainului va scădea cu aproximativ 20–25% în 2026. Se preconizează că veniturile din turism (aproximativ 7% din PIB) vor scădea în 2026 și vor frâna creșterea economică pe fondul tensiunilor geopolitice regionale accentuate, care perturbă transportul aerian, cresc costurile și erodează cererea vizitatorilor internaționali, pe lângă anularea unor evenimente cheie, precum Marele Premiu de Formula 1. Atacurile cu drone asupra unui centru de date din luna martie riscă, de asemenea, să afecteze obiectivele de transformare digitală și încrederea investitorilor.

Se preconizează că presiunile inflaționiste vor crește în 2026, pe fondul creșterii prețurilor la alimente, determinată de perturbările persistente ale lanțului de aprovizionare și de prețurile mai ridicate la energie. Se preconizează că costurile de transport din Bahrain (aproximativ 18 % din coșul IPC) vor crește în continuare, pe măsură ce autoritățile continuă să reducă subvențiile pentru combustibili din cauza presiunii fiscale tot mai mari. Cu toate acestea, se preconizează că inflația va rămâne moderată, deoarece paritatea dinarului cu dolarul american va continua să acționeze ca un mijloc eficient de control al presiunilor inflaționiste.

Deficitul bugetar se va adânci, iar excedentul extern va scădea

Deficitul bugetar al Bahreinului urmează să se adâncească în 2026, ca urmare a dependenței sale ridicate de veniturile din hidrocarburi (între 50 și 55% din veniturile fiscale totale), a flexibilității limitate a cheltuielilor și a serviciului ridicat al datoriei publice, în ciuda eforturilor continue de consolidare ale autorităților. Evoluția veniturilor va rămâne extrem de sensibilă la evoluția prețului petrolului și la volumele exporturilor. Această vulnerabilitate este amplificată semnificativ de închiderea continuă a Strâmtorii Hormuz. Atâta timp cât acest punct strategic maritim vital rămâne blocat, capacitatea Bahrainului de a-și exporta efectiv țițeiul și produsele rafinate va fi practic paralizată, ceea ce va reprezenta o lovitură directă pentru veniturile statului. Pe partea cheltuielilor, structurile rigide de cheltuieli vor limita capacitatea de ajustare. Salariile, subvențiile și transferurile sociale reprezintă aproximativ jumătate din cheltuielile publice totale, limitând marja de manevră pentru o consolidare rapidă. În plus, se preconizează că considerentele sociale și politice vor descuraja reducerile drastice ale cheltuielilor curente. În aceste circumstanțe, nevoile de finanțare vor continua să fie acoperite în principal prin împrumuturi, ceea ce va adânci și mai mult datoria publică. Bahrein s-a bazat, de-a lungul timpului, pe un sprijin fiscal semnificativ din partea vecinilor săi. În 2018, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweitul au promis un pachet de sprijin în valoare de 10 miliarde USD, care urma să fie acordat în tranșe pe parcursul timpului, pentru a contribui la stabilizarea balanțelor fiscale și externe ale țării. În prezent, plata fondurilor ar putea fi întârziată, deoarece țările donatoare se confruntă, la rândul lor, cu efectele negative ale tensiunilor regionale. Cu toate acestea, sprijinul structural continuu, în special investiția Arabiei Saudite în fondul suveran de investiții al Bahrainului (aproximativ 10 % din PIB), ar trebui să atenueze riscul la adresa stabilității pe termen scurt. În plus, un acord de swap valutar pe 5 ani, în valoare de 20 de miliarde de dirhami emiratezi (5,4 miliarde de dolari SUA), încheiat între băncile centrale din Bahrain și Emiratele Arabe Unite, ar trebui să contribuie la creșterea lichidității.

Excedentul de cont curent al Bahrainului se va reduce în 2026, în principal din cauza scăderii exporturilor de hidrocarburi (50% din totalul exporturilor) și de metale. În ciuda inițiativelor statului de a ușura povara asupra sectorului turistic prin amânări opționale ale plăților din primul trimestru, se preconizează că veniturile totale din turism vor scădea. Rezervele financiare reduse (adică rezervele internaționale care acoperă doar 1,5 luni de importuri) expun țara la un risc ridicat de șocuri externe și o obligă să se bazeze într-o măsură mai mare pe finanțarea externă pentru a menține paritatea valutară și a-și îndeplini obligațiile de plată a datoriilor.

Tensiunile geopolitice regionale afectează perspectivele de securitate

După atacul SUA-Israel din 28 februarie 2026 și înainte de încetarea focului din 13 aprilie, Iranul a lansat o serie de atacuri cu rachete și drone asupra mai multor țări din Golf, inclusiv Bahrain. Atacurile au vizat infrastructura cheie, precum instalațiile energetice, precum și zonele din apropierea bazelor militare, sporind astfel riscurile de securitate ale Bahrainului. Bahrainul a fost ținta unor atacuri sporadice reciproce pe 5 iunie, în timpul armistițiului. De la începutul războiului, Iranul a blocat, de asemenea, traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Dacă se va ajunge la un armistițiu durabil sau la un acord de pace regional mai amplu, mediul general de risc al Bahrainului se va îmbunătăți probabil, deși doar parțial. Tulburările interne semnificative din Bahrain tind să se intensifice în perioadele de conflict în care este implicat Iranul, întrucât astfel de evenimente au un puternic ecou în rândul majorității șiite a țării. Un context regional mai stabil și mai puțin conflictual ar reduce probabilitatea protestelor și ar sprijini stabilitatea socială, facilitând astfel menținerea controlului de către autorități. În plus, natura fragmentată și absența unei reprezentări politice structurate a opoziției față de familia regală și guvern limitează capacitatea de a organiza acțiuni de contestare la scară largă și coordonate împotriva autorităților aflate la putere, ceea ce contribuie la atenuarea tulburărilor sociale.

Bahrainul menține relații strânse cu Arabia Saudită, SUA și Marea Britanie, ceea ce reflectă alinierea sa puternică la aliații occidentali și din Golf, precum și dependența sa de garanțiile externe de securitate. Dacă nu ar fi fost războiul, Bahrainul ar fi menținut o poziție prudentă față de Iran, reflectând atât rivalitățile regionale, cât și sensibilitățile interne. În al doilea rând, Bahrainul și Israelul și-au normalizat relațiile în cadrul Acordurilor Abraham (2020), în încercarea de a consolida cooperarea economică și stabilitatea regională. Cu toate acestea, progresul continuă să fie împiedicat de tensiunile geopolitice și de constrângerile legate de punerea în aplicare.

Ultima actualizare: iunie 2026