Azerbaidjan

Scăderea veniturilor din hidrocarburi încetinește creșterea economică

În 2025, creșterea economică va fi în continuare determinată în mare măsură de exporturile de hidrocarburi (petrol și gaze), tendința menținându-se și în 2026. Cu toate acestea, creșterea se va încetini din cauza scăderii prețurilor la petrol și a creșterii achizițiilor europene de gaze naturale din SUA. Uniunea Europeană s-a angajat să achiziționeze energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani (2026–2028). În plus, producția de petrol se află pe o tendință descendentă încă din 2010 (-5,0% față de aceeași perioadă a anului precedent în prima jumătate a anului 2025) din cauza epuizării zăcămintelor situate în sudul Mării Caspice. Cu toate acestea, demararea producției de pe o nouă platformă petrolieră offshore în aprilie 2025, combinată cu creșterea producției de gaze, va frâna temporar încetinirea creșterii economice cauzată de declinul structural al producției de petrol.

În afara sectorului petrolier și gazier, comerțul de-a lungul Coridorului Central care leagă China de Europa – prin Azerbaidjan, Georgia și Turcia – este de așteptat să stimuleze serviciile de transport și logistică. În același timp, incursiunile rusești prin zboruri cu drone deasupra teritoriului european în septembrie 2025 (în special în Polonia, Estonia și România) vor reduce probabil utilizarea Coridorului de Nord, care traversează Rusia. Se preconizează că această situație va stimula dezvoltarea Coridorului Central și va continua să crească volumul mărfurilor care tranzitează această rută strategică în 2026.

Reziliența cererii interne va susține din nou activitatea economică. Creșterea salariilor și a cheltuielilor sociale, combinată cu o inflație situată puțin sub limita superioară a intervalului țintă, va susține un consum privat robust. Deși guvernul sprijină agricultura prin subvenții și scutiri fiscale, productivitatea sectorului rămâne scăzută – reprezentând 10% din PIB, dar constituind o treime din veniturile gospodăriilor – în principal din cauza subinvestițiilor și a degradării resurselor naturale. În iulie 2025, Parlamentul a autorizat înființarea de cazinouri pe insulele artificiale din Marea Caspică, în apropierea orașului Baku, cunoscute sub numele de Khazars. Această măsură va stimula turismul și oportunitățile de angajare în 2026 (rata șomajului s-a situat la 5,6% în trimestrul al doilea al anului 2025), pe fondul costurilor reduse ale forței de muncă. În același timp, se preconizează că investițiile publice în regiunea Nagorno-Karabakh vor continua să susțină creșterea economică, deși la un nivel mai moderat decât în 2024.

Veniturile erodate de cheltuielile pentru apărare

Se preconizează că deficitul public va rămâne scăzut în perioada 2025–2026, dar este probabil să se adâncească ușor din cauza scăderii veniturilor din petrol, care nu vor fi compensate pe deplin de creșterea veniturilor din gaze naturale. Petrolul și gazele naturale reprezintă împreună aproximativ 60 % din veniturile bugetare. Creșterea susținută a cheltuielilor pentru apărare și securitate — care reprezintă 20 % din bugetul total — va afecta, de asemenea, finanțele publice, în timp ce investițiile în sănătate și educație vor continua să crească. Pentru a acoperi aceste nevoi de finanțare, guvernul va continua să se bazeze în mare măsură pe fondul suveran de investiții SOFAZ, ale cărui active depășesc 50 % din PIB, ceea ce asigură o marjă fiscală confortabilă. În consecință, ponderea datoriei publice rămâne scăzută, limitând astfel riscul fiscal. În același timp, extinderea bazei de impozitare din afara sectorului hidrocarburilor, determinată de creșterea turismului, a logisticii și a serviciilor — ale căror venituri s-au triplat între 2024 și 2025 — va contribui la reducerea parțială a dependenței de sectorul energetic.

Pe plan extern, balanța comercială va rămâne în mare parte excedentară datorită ponderii exporturilor de hidrocarburi. Cu toate acestea, balanța comercială din sectorul non-hidrocarburi va rămâne profund deficitară, reflectând competitivitatea scăzută a industriei naționale și dependența de importurile de produse manufacturate. Se preconizează că excedentul comercial se va reduce treptat, odată cu scăderea prețurilor la energie și încetinirea cererii europene de gaze. În ciuda unei oarecare diversificări, exporturile din sectoarele nepetroliere vor continua să fie foarte limitate și ar putea fi afectate negativ de noile tarife impuse de SUA; de exemplu, aluminiul este acum taxat cu 50%, comparativ cu rata obișnuită de 10%.

Consolidarea puterii prezidențiale absolute prin victoria asupra Armeniei

Regimul va rămâne puternic centralizat în jurul președintelui Ilham Aliyev, aflat la putere din 2003. Realegerea sa în februarie 2024 (cu 92% din voturi) și victoria militară rapidă din Nagorno-Karabah din 2023 i-au consolidat și mai mult legitimitatea. Puterea executivă deține toate pârghiile politice, Parlamentul jucând un rol secundar: la alegerile legislative anticipate din septembrie 2024, partidul prezidențial „Noul Azerbaidjan” a câștigat 68 din cele 125 de locuri. Majoritatea a fost consolidată de deputați independenți loiali regimului. Rata de participare la vot, sub 40%, a reflectat dezamăgirea cetățenilor, agravată de boicotul opoziției (APFP). Eliminarea limitelor mandatului prezidențial și slăbiciunea instituțiilor blochează sistemul politic și descurajează reformele. Stabilitatea regimului se bazează nu numai pe veniturile din sectorul energetic, ci și pe integrarea Nagorno-Karabahului, care a devenit un pilon simbolic al puterii prezidențiale. Guvernul intenționează să relocheze 150.000 de persoane în această regiune până în 2027, față de doar 5.400 în 2024, prin intermediul unor stimulente financiare și al investițiilor în infrastructură. Acest proiect de amploare servește atât ca instrument politic, cât și ca mecanism de redistribuire care consolidează legitimitatea regimului.

Integrarea Nagorno-Karabahului are, de asemenea, implicații geopolitice. Tratatul preliminar de pace semnat cu Armenia în august 2025, sub medierea SUA, a deschis calea pentru crearea coridorului Zangezur TRIPP (Trump Route for International Peace and Prosperity), care este gestionat de Statele Unite. Traseul va face legătura între Azerbaidjan și exclava sa, Nahcivan. Acest coridor — care combină infrastructura rutieră, feroviară, de telecomunicații și energetică — va consolida rolul țării ca nod strategic între Europa și Asia. Între timp, guvernul își continuă politica de diplomație multivectorială pentru a aprofunda legăturile energetice cu UE, a consolida parteneriatele cu Washingtonul și Israelul, a extinde cooperarea cu China prin proiecte din cadrul Inițiativei „Belt and Road” și prin asocieri în participațiune în domeniul energiilor regenerabile și al transporturilor, precum și a intensifica colaborarea economică cu Emiratele Arabe Unite. În schimb, relațiile cu Moscova se deteriorează, în special după ce o rachetă rusă a distrus un avion azer deasupra Kazahstanului în decembrie 2024, iar atacurile rusești au vizat o infrastructură de gaze a SOCAR din Ucraina. Alianța cu Ankara rămâne crucială atât din punct de vedere militar, cât și regional, în timp ce tensiunile crescânde cu Rusia ar putea deveni o preocupare tot mai mare.

Ultima actualizare: octombrie 2025