Regatul Unit: Insolvențele în creștere accelerată odată cu încetarea măsurilor de sprijin guvernamental

In 2022, aproximativ 23.400 de companii au intrat in faliment in Marea Britanie, ceea ce a facut ca insolventele sa atinga cele mai inalte niveluri de la criza financiara globala din 2009.

  • Cresterea rapida a numarului insolventelor a venit dupa 2 ani in care s-au raportat niveluri scazute ale acestora
  • Cresterea a fost centralizata in jurul companiilor mai mici si a fost determinata in principal de lichidarile voluntare ale creditorilor. Insolventele companiilor mai mari erau insasub nivelul din 2019.
  • Cifrele din trimestrul I 2023 arata ca insolventele vor continua sa creasca, dar fara a fi concentrate in jurul companiilor mici si mijlocii
  • In 2023, falimentele ar trebui sa aiba un impact mai mare asupra locurilor de munca, precum si asupra pasivelor.

 

 

Inainte de 2020: o lume pre-pandemica cu putine insolvente

In anii care au precedat pandemiei, insolventele corporative au fost in general relativ stabile, aproximativ 16.500 de companii intrand in insolventa anual intre 2015 si 2019. Intre timp, rata de lichidare a scazut si mai mult in acesti ani (de la 47 la 42 de insolvente la 10.000 de companii active) ceea ce arata ca insolventele s-au mentinut la un nivel scazut in 2019. Acestea au scazut de la o rata de aproximativ 250 de insolvente la 10.000 de companii active in perioada 1992-93, la aproximativ 40 la 10.000 de companii active.

Aceasta scadere a ratei de lichidare s-a datorat in mare parte scaderii ratelor dobanzilor din ultimii treizeci de ani. Dar a fost determinata si de o situatie macroeconomica mai buna in perioada pre-pandemica comparativ cu 1992-93, precum si de unele fundamente mai puternice. Marjele de profit net ale companiilor listate au fost de aproximativ 4,3% in 1992-93 si de 7,6% in 2017-19.

2020-2021: Perioada sprijinului guvernamental

Anul 2020 a fost un an al transformarii, marcat de introducerea masurilor guvernamentale de sprijinire a companiilor in perioadele de carantina, modificand complet dinamica insolventelor. Aceste scheme de ajutor, cum ar fi schemele de concediu, imprumuturile de sprijin Covid, precum si suspendarea regulilor legale de tranzactionare si un moratoriu care restrictiona petitiile de lichidare, au determinatscaderea dramatica a numarului de insolvente corporative in 2020 (-28%) tendinta pastrandu-se si prima jumatate a anului 2021.

Pe masura ce aceste scheme au fost eliminate treptat si imprumuturile de sprijin au trebuit sa fie rambursate odata cu incheierea moratoriilor, insolventele corporative au inceput sa evolueze atipic. Dupa incheierea suspendarii regulilor legale de comert la 1 iulie 2021, numarul lichidarilor voluntare ale creditorilor a inceput sa creasca rapid. Lichidarile obligatorii au inregistrat o crestere si mai mare dupa incetarea moratoriului in februarie 2022. Aceste insolvente au fost, in general, cu aproximativ 50% mai frecvente in lunile imediat urmatoare si au fost de aproape 3 ori mai mari dupa sase luni.

Insolventele au crescut cu 11% in 2021 si cu inca 57% in 2022, ceea ce inseamna ca au depasit nivelul pre-pandemic din 2019 cu 26%, cel mai ridicat prag din 2009. Este important de subliniat ca,in timp 73% dintre insolvente se inregistrau in companiile mici in 2019, aceasta pondere a crescut la 81% in 2022. Excluzand societatile micro, insolventele au ramas de fapt cu 9% mai mici in 2022 decat in 2019. Deci, in timp ce numarul companiilor care intrat in insolventa a crescut, impactul acestui lucru, cum ar fi pierderea locurilor de munca sau pasivele afectate, a fost limitat.

2023 si mai departe: un peisaj cunoscut dar problematic

Companiile britanice se afla acum intr-un mediu fara masuri de sprijin, in care insolventele sunt din nou determinate de lichiditatea, profitabilitatea si capacitatea acestora de a-si indeplini obligatiile financiare, o situatie familiara, dar nu neaparat usoara.

Multe companii au acumulat datorii semnificative in timpul carantinei, iar aceasta datorie va trebui rambursata sau reportata in urmatorii cativa ani. Costurile operationale sunt, de asemenea, ridicate, preturile la energie si a altor marfuri, precum si salariile fiind mai mari. In plus, consumatorii sunt lipsiti de numerar, venitul lor real disponibil scazand pentru al doilea an consecutiv in 2023.

Aceasta evolutie vine intr-un moment in care perioada dobanzilor scazute care ajutau multe companii sa prospere se incheie. Rata dobanzii variabila pentru corporatiile private nefinanciare a crescut de la 3,1% in medie in 2019 la 6,0% in primul trimestru al anului 2023. Perspectivele pentru mediul ratei dobanzii s-au deteriorat de la prabusirea Bancii Silicon Valley in martie 2023. Bancile inaspreau deja conditiile de creditare pentru corporatii inainte de prabusire si se asteapta ca tendinta sa se pastreze in lunile urmatoare. Acest lucru ar putea declansa o spirala in care cresterea numarului de insolvente ar conduce la imprumuturi bancare restrictive care, la randul lor, ar afecta viabilitatea companiilor, determinand astfel aparitia de noi insolvente.

Ce sectoare sunt mai afectate de evolutiile actuale?

Insolventele din sectoare precum farma si chimice se aflau in 2022 la nivelul inregistrat in 2019.

In contrast, sectorul agroalimentar a fost afectat de cresterea costurilor si de problemele cu lanturile de aprovizionare: aproape 300 de companii au intrat in insolventa in 2022, o crestere de 83% fata de 2019, iar insolventele au crescut cu +50% in T1 2023 fata de T1 2022.

Industriile mai grele, cum ar fi sectorul auto, transporturi, energie si constructii, au inregistrat, de asemenea, cresteri mari ale insolventelor corporative, constructiile fiind sectorul in care cele mai multe companii au intrat in insolventa in 2022 - aproximativ 5.200 de companii, o crestere de 34% fata de 2019.

Privind in viitor, companiile din sectoare precum ospitalitatea, comertul cu amanuntul si constructiile se afla in risc de insolventa moderat pana la sever, mai frecvent decat media. Aproape o cincime dintre companiile din sectorul ospitalitatii indica acest lucru, fiind extrem de vulnerabile la cresterea salariilor si a preturilor la energie, precum si la schimbarea obiceiurilor consumatorilor.

Analizand petitiile de lichidare depuse si notificarile privind intentiile facute la nivel de sector, se observa o crestere suplimentara a numarului de insolventein majoritatea sectoarelor. Industriile mai grele, cum ar fi metalele, produsele chimice si constructiile, vor raporta mai multe insolvente. Acesti jucatori opereaza intr-un peisaj marcat de scaderea cererii, in timp ce costurile raman umflate datorita faptului ca sunt sectoare consumatoare de energie.