COFACE PUBLICA TOP 500 CELE MAI MARI COMPANII DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST

• In ciuda preocuparilor cu privire la impactul razboiului din Ucraina asupra economiilor din Europa Centrala si de Est (ECE), regiunea a demonstrat rezilienta. Cu toate acestea, din cauza crizei energetice si a costurilor in crestere,tarile din zonaau cunoscut o incetinire economica

• Cei mai mari 500 jucatori din regiune au raportat crestere a cifrei de afaceri, a profitului net si a numarului de angajati, datorita evolutiilor macroeconomice

• Sectoare: industria petrolului si gazelor este lider in TOP 500, urmata de utilitati si servicii publice, auto si transporturi

• Polonia gazduieste cele mai mari afaceri din regiune, cu o crestere substantiala de 37,9% a cifrei de afaceri agregate in 2022 comparativ cu anul precedent

Provocarile intreprinderilor din regiunea ECE au fost determinate in ultima perioada de o serie de dificultati sectoriale, in ciuda redresarii post pandemiei de Covid-19.„Ulterior, regiunea a fost lovita de invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Rusia, ceea ce a dus la crize umanitare si economice. Acest lucru a determinat o crestere a costurilor, in special la marfurile energetice, precum si o penurie de componente de productie si intreruperi in lanturile de aprovizionare”, explicaGrzegorz Sielewicz, economist regional Coface Europa Centrala si de Est„In ciuda acestor provocari, regiunea ECE a reusit sa inregistreze o crestere solida a PIB-ului de 4,0% in 2022 (dupa 6,2% in anul precedent), sustinuta de stocurile in crestere si de o cerere interna robusta”.

In acest context Coface lanseaza cel de-al 15-lea studiu anual al celor mai mari 500 de companii din ECE.  „Top 500 ECE” clasifica afacerile dupa cifra de afaceri si analizeaza factori suplimentari, cum ar fi numarul de angajati, cadrul in care companiile opereaza, sectoarele de activitate, pietele, precum si dupa evaluarile de credit Coface. Performanta economica a celor 500 de companii serveste ca un indicator reprezentativ al tendintelor pietei in intreaga regiune.

Romania ocupa locul 3, cu 60 de companii prezente in clasament

Locul al treilea pe podium revine Romaniei, care a inlocuit Ungaria in aceasta pozitie si care detine 60 de jucatori in top. Cifra de afaceri a companiilor romanesti a crescut cu 44,1% la 112,2 miliarde de euro, in timp ce profitul net a crescut cu 142,5%, depasind toate celelalte tari la acest nivel. Mineralele, chimicalele, petrolul, materialele plastice si industria farmaceutica reprezinta cel mai mare sector, cu cea mai mare pondere in ceea ce priveste cifra de afaceri generata (32,0%). Acesta este urmat de utilitati si serviciile publice precum si de comertul nespecializat, cu o ponderea in cifra de afaceri de 18,7%, respectiv 16,3%.

Top 500 ECE: crestere a cifrei de afaceri, a profitului net si fortei de munca

„Mediul macroeconomic si costurile ridicate au oferit un teren fertil pentru cresterea cifrei de afaceri. Rezultatele clasamentului celor mai mari companii din regiune confirma aceasta tendinta”, adaugaJarosław Jaworski, CEO Coface Europa Centrala si de Est, explicand imaginea pozitiva a studiului. Cifra de afaceri totala a celor 500 de companii a crescut cu 39,8%, pana la 1,1 trilioane de euro. Profitul net agregat a crescut cu +46,5% la 54.745 milioane. In plus, cele 500 de companii au angajat 2,3 milioane de oameni (+3,5% fata de anul precedent - 2021).

Polonia conduce clasamentul, iar sectorul auto incetineste

PKN Orlen ramane neinvinsa pe primul loc, consolidandu-si semnificativ pozitia cu o crestere de 111% a cifrei de afaceri, dupa +52% in anul anterior. Alte companii precumRWEdin Cehia (a 2-a pozitie), compania multinationala de petrol si gazeMOL Ungaria(locul 3), compania maghiaraMVM Energetika(a 4-a pozitie),Skoda Autodin Cehia (locul 5), retailerulJeronimo Martins Polska(pozitia a 6-a) si compania poloneza de energiePGE(a 7-a) si-au pastrat pozitiile in fruntea clasamentului. Toate aceste companii au inregistrat o cifra de afaceri mai mare in 2022, comparativ cu anul precedent, companiile de comercializare a energiei electrice precum RWE si MVM au raportat chiar o crestere de trei cifre a veniturilor. In schimb, sectorul auto a fost mai putin reprezentat in top 10 in aceasta editie a clasamentului.

Unele companii si-au depasit competitorii si au demonstrat performante superioare fata de anul precedent. Aceste companii reflecta situatia economica, si anume ca au beneficiat de pe urma cresterii continue a preturilor marfurilor. Este vorba de companiile ce au ca obiect de activitate comercializarea si transportul de energie electrica, precum si companii petrochimice precumcomplexul energetic bulgar Maritsa Iztok 2(locul 139) care a avansat cu 256 de locuri datorita cresterii cifrei de afaceri cu 199%, compania croataPetrol(locul 263), care a crescut cu 231 de pozitii, compania lituanianaIgnitis UAB(pozitia 80), care a urcat 214 de locuri, si compania romaneascaTinmar Energy(locul 165), cu +202 locuri in clasament.

Evolutii sectoriale: Schimbari in top 3

Cele trei sectoare cheie reprezentate de cele mai mari companii din regiune continua sa detina o pondere considerabila a veniturilor generate de aproape 58%. Cu toate acestea, grupul sectorial fruntas s-a schimbat. Cresterea preturilor marfurilor a dus la o evolutie pozitiva a cifrei de afaceri a companiilor care produc si comercializeaza energie. Asadar, sectoarele de utilitati si servicii publice, precum si minerale, chimice, petrol, materiale plastice si farma au inregistrat cea mai mare crestere a cifrei de afaceri in 2022, de 64,1%, respectiv 60,9%. De asemenea, preturile marfurilor agricole si ale diverselor inputuri au crescut si ele, ca atare toate sectoarele au inregistrat o dinamica de crestere a cifrei de afaceri de doua cifre, cu exceptia constructiilor care a raportat o crestere de 8,1%.

Sectorul minerale, chimice, petrol, materiale plastice si farmaceutic este din nou cel mai bine reprezentat in clasamentul Top 500 ECE. Acest sector a cunoscut cea mai mare crestere a profitului net (+100,5%), deoarece preturile in crestere a petrolului si gazelor naturale au prezentat oportunitati de generare de profit prin marjele de rafinare, in ciuda provocarilor continue.

Sectorul utilitatilor si serviciilor publice a urcat de pe pozitia a patra pe a doua, datorita cresterii exceptionale a veniturilor (+64,1%). Fata de anul precedent (2021), acest sector si-a crescut reprezentativitatea in clasamentul actual cu 15 companii, realizand cea mai mare crestere dintre toate sectoarele. Multe companii de utilitati si servicii publice sunt detinute de stat sau au statul in structura lor de proprietate.

Desi sectorul auto si transporturi ramane printre sectoarele de top, acesta s-a confruntat cu provocari, inclusiv cu o scadere a cererii din cauza pandemiei si a intreruperilor lanturilor de aprovizionare, ceea ce a dus la venituri reduse, in ciuda unei anumite cresteri a cifrei de afaceri si a profiturilor. Industria ramane dominanta in patru tari: Cehia, Ungaria, Romania si Slovacia.

“Tarile din ECE si-au mentinut rolul de exportatori activi, in primul rand catre Europa de Vest, si si-au extins, exporturile catre alte destinatii prin transporturi directe si prin implicarea lantului de aprovizionare. Cu toate acestea, principalul risc in 2023 este mediul economic extern dificil din Europa de Vest, in special in Germania, care poate afecta tarile ECE din cauza activitatii economice slabe si a comertului global scazut”, explicaGrzegorz Sielewicz. „In ciuda acestui fapt, se anticipeaza o revenire treptata in trimestrele urmatoare. In timp ce consumul gospodariilor a fost afectat de inflatie si de cresterea ratelor dobanzilor, este de asteptat sa contribuie treptat la crestere, pe masura ce dezinflatia progreseaza si piata muncii ramane puternica.”

“Daca si situatia economica externa se imbunatateste, calea catre redresare ar fi clara, iar tarile din regiune ar putea inregistra din nou rate de crestere in concordanta cu potentialul lor. Totusi, lichiditatea corporativa ar putea fi afectata de o serie de provocari. Insolventele au crescut deja odata cu incetarea masurilor de sprijin si au depasit nivelurile pre-pandemie din cauza deteriorarii macroeconomice”,adauga Jarosław Jaworski.