Efectele pe termen mediu si lung ale razboiului din Europa asupra evolutiei sectoarelor globale: ce sectoare vor rezista?

Chiar daca se observa disparitati in functie de pozitia companiilor in lantul de aprovizionare sau locatia geografica, cele 13[1] sectoare analizate de Coface vor continua sa fie afectate de razboiul din Ucraina, direct sau indirect, pe termen mediu si lung. Se asteapta ca majoritatea sectoarelor sa fie afectate de un context al preturilor ridicate a marfurilor si de problemele de aprovizionare exacerbate de razboi. Acesta este cazul preturilor ridicate ale petrolului, care probabil vor continua sa fie alimentate de efectul de propagare al interdictiei asupra petrolului rusesc anuntata de comisia UE[2]; precum si al cerealelor (Ucraina, Rusia si Belarus fiind producatori majori de cereale). Avand in vedere intreruperile in curs de desfasurare a aprovizionarii cu semiconductori si efectul de propagare al pandemiei de COVID, asa cum este ilustrat de blocarea portului din Shanghai, cu cat razboiul dureaza mai mult, cu atat este mai probabil ca un soc al cererii sa se materializeze, determinand un mediu global mai advers.

Prin urmare, se asteapta ca sectoarele cele mai afectate sa fie cele ciclice si consumatoare de energie, cum ar fi petrochimie[3], transporturi, auto, hartie, textile-imbracaminte si agroalimentar. Analizele arata ca cele mai rezistente sectoare vor fi: media (un segment TIC[4]), un segment de produse chimice de specialitate si produsele farmaceutice.

Tensiunile inflationiste si socul energetic vor afecta in mare parte sectoarele ciclice si consumatoare de energie, cu disparitati semnificative intre regiuni

Toate sectoarele industriale sunt vizate, dar cele mai ciclice si consumatoare de energie, cum ar fi petrochimia, transporturile, hartia si imbracamintea textila vor fi printre cele mai afectate. Sunt sectoare tipic ciclice, care au fost influentate in ultimii ani de inovatiile tehnologice, evolutia reglementarilor de mediu si evolutia preferintelor consumatorilor. De exemplu, sectorul hartiei se confrunta cu provocarile digitalizarii globale in curs a economiei si a utilizarii sociale.

Sectoarele care se aflau in dificultate inainte de criza vor fi, de asemenea, probabil puternic afectate de acest nou soc pe viitor. La  nivel global, sectoarele textile-imbracaminte si auto sunt deja marcate de acest soc.

Pe termen lung, ramane de vazut in ce masura va fi afectat si sectorul de retail. Acest nou context determinat de razboi alimenteaza incertitudini care probabil vor continua sa franeze increderea consumatorilor. Cu toate acestea, odata cu materializarea unor masuri de sprijin implementate de unele guverne, in special in economiile avansate, cum ar fi bonurile alimentare pentru cele mai vulnerabile categorii de populatie sau subventiile la pretul energiei din Europa, impactul asupra segmentului de retail ar putea fi relativ redus.

In timp ce sectorul transporturilor este consumator de energie si probabil sa fie afectat de preturile ridicate ale petrolului, Coface anticipeaza disparitati in impactul socului intre diferitele subsectoare[5], deoarece acestea se confrunta cu acest nou soc avand situatii financiare diferite. De exemplu, in primul trimestru al anului 2022, profitul transportului maritim a fost de 28% din cifra de afaceri, in timp ce transportul aerian a inregistrat o pierdere de 11% din cifra de afaceri.

In plus, pentru majoritatea sectoarelor, vor exista diferente mari in ceea ce priveste impactul si o divizare intre pozitiile industriilor/companiilor in lantul de aprovizionare, in functie de situatia in care acestea se afla in amonte sau in aval. Dinamica geografica, de compozitie si operationala din cadrul aceluiasi sector are, de asemenea, un rol major in ceea ce priveste impactul razboiului.

Sectorul agroalimentar global este, de asemenea, probabil sa ramana unul dintre cele mai afectate, cu riscuri socio-politice

Avand in vedere dimensiunea vitala a sectorului agroalimentar, consecintele provocarilor cu care se confrunta din cauza preturilor ridicate la alimente si inputuri (in special ingrasaminte) sunt critice, deoarece ar putea ameninta siguranta alimentara la nivel mondial, precum si stabilitatea politica. Preturile ridicate ale energiei contribuie la cresterea costurilor de intrare pentru culturile agricole, scazand astfel randamentul pentru fermieri, in timp ce sectorul agroalimentar este deja vulnerabil la mai multi factori structurali precum riscurile biologice si evolutia conditiilor climatice, concretizate de exemplu printr-un episod de caldura puternic de la inceputul anului in diferite parti ale lumii care provoaca secete (Cornul Africii, India etc..) si incendii de amploare (cum ar fi in New Mexico in SUA).

Vor urma transformari semnificative in sectoarele de activitate si obiceiurile de consum

Pe termen lung, urmeaza o adaptare treptata a obiceiurilor consumatorilor si ale companiilor (economii de energie, trecerea de la faina de grau la cele alternative), precum si o schimbare in organizarea lantului de aprovizionare. Acesta din urma va avea cu siguranta un impact asupra lanturilor globale de aprovizionare. De exemplu, rutele cruciale de transport feroviar de marfa intre Europa si China se dezvolta acum in afara Rusiei, prin coridorul din mijloc. La fel ca impactul crizei COVID asupra tendintelor sectoarelor globale, acest nou soc este probabil sa actioneze ca un catalizator pentru transformari semnificative atat in organizarea lantului de aprovizionare, cat si in obiceiurile consumatorilor.

Anumite sectoare vor rezista

Sectoarele anticiclice extrem de inovatoare, care implica cercetare si dezvoltare, vor ramane din nou cele mai rezistente la soc.

In timp ce criza de sanatate legata de Covid s-a atenuat oarecum in multe parti ale lumii, cu siguranta nu s-a incheiat. Prin urmare, sectorul farmaceutic ar trebui sa inregistreze in continuare performante financiare solide si dinamice.

Dintre diferitele segmente TIC, Coface se asteapta ca media sa reziste cel mai bine, deoarece investitiile si nevoia de echipamente necesare pentru a utiliza aceste servicii au precedat criza, astfel incat utilizatorii sa nu fie afectati de intreruperile lantului de aprovizionare. Mai mult, aceste servicii raman necesare si pot fi utilizate de la distanta. Astfel, nu exista constrangeri de natura fizica si geografica, cum este in cazul transportului de marfa, de exemplu.

Se asteapta ca subsegmentul de produse chimice de specialitate, in special companiile de pe pietele de frumusete, parfumuri sau arome, sa fie mai rezistent in comparatie cu alte industrii din acest sector, cum ar fi vopsele si coloranti, care sunt clienti ai sectorului auto deja afectat de criza actuala.

Aceste 3 industrii (media, produse chimice de specialitate si produse farmaceutice) au in comun o combinatie de diversi factori: sunt sectoare anticiclice, iar produsele si pozitiile dominante pe piata sunt concentrate in anumite parti ale lumii. In plus, acestea deruleaza activitati industriale de inalta tehnologie si inovatoare, si sunt relativ inchise in ceea ce priveste accesul noilor actori.

[1] Metodologia de evaluare a riscurilor sectoriale Coface include 13 sectoare: agroalimentar, auto, chimie, constructii, energie, tehnologia informatiei si comunicatiilor, metale, hartie, farmaceutice, comert cu amanuntul, textile-imbracaminte, transport, lemn.

[2] Ca parte a unei noi runde de sanctiuni impotriva Rusiei. Aceasta interdictie este planificata sa fie implementata treptat spre sfarsitul anului

[3] In metodologia Coface de evaluare a riscurilor sectoriale, sectorul chimiei cuprinde 3 subsegmente: petrochimie, chimicale de specialitate si ingrasaminte.

[4] Metodologia Coface de evaluare a riscurilor sectoriale pentru sectorul Tehnologiilor Informatiei si Comunicatiilor (TIC) incorporeaza mai multe segmente: telecomunicatii, electronica, segment media si computere, software si echipamente IT.

[5] Conform metodologiei Coface, transportul include transportul feroviar, maritim, rutier si aerian.

Descarcati aceasta publicatie