Încrederea mediului de afaceri nu ține pasul cu dinamica economică
Economia Hong Kongului a înregistrat o creștere de 3,5% în 2025, depășind previziunile guvernului, care se situau între 2% și 3%. Această performanță superioară a fost susținută de un comerț exterior robust, alături de consolidarea serviciilor financiare și de redresarea consumului intern. Redresarea fluxurilor comerciale a fost determinată în principal de sectorul electronic, reflectând rolul de lungă durată al Hong Kongului ca centru de reexport pentru produsele electronice de înaltă calitate fabricate în sudul Chinei. Deoarece aceste produse pot implica obligații de garanție, cumpărătorii străini preferă adesea ca contractele să fie reglementate de legislația din Hong Kong, pe care o consideră mai aliniată la standardele internaționale. În plus, s-au înregistrat mai multe fluxuri de transbordare din SUA și Europa către China continentală prin Hong Kong. Acest lucru este probabil rezultatul eforturilor întreprinderilor de a reduce tarifele asociate transporturilor directe, în special pentru produsele supuse tarifelor antidumping sau antisubvenție, precum alimentele, produsele lactate și vinul. Serviciile financiare au înregistrat, de asemenea, o dinamică pozitivă, susținute de activități solide de ofertă publică inițială (IPO) ale firmelor din China continentală și de volume mai mari de tranzacționare determinate de expunerea la acțiunile din China continentală legate de inteligența artificială (AI), care au o evaluare relativ scăzută. În același timp, consumul a înregistrat o revenire, condus de bunurile de lux și bijuteriile. Această evoluție a fost susținută de o creștere a numărului de vizitatori, de prețurile mai ridicate ale metalelor prețioase și de efectele de bogăție generate de raliul pieței de acțiuni.
Acest elan s-a menținut și în 2026, deși conflictul recent din Orientul Mijlociu reprezintă o provocare din ce în ce mai mare. PIB-ul a crescut cu 5,9% față de aceeași perioadă a anului trecut în primul trimestru al anului 2026, înregistrând cea mai rapidă creștere trimestrială din ultimii aproape cinci ani. Comerțul exterior a rămas principalul motor al creșterii, exporturile înregistrând o creștere de 23,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, susținute de performanța solidă a livrărilor de produse electronice și de fluxurile susținute de transbordare. Acestea din urmă au contribuit, de asemenea, la o creștere notabilă a investițiilor în mașini și echipamente, întrucât mărfurile redirecționate necesită adesea o prelucrare ușoară — precum asamblarea sau ambalarea — pentru a se califica pentru tratamentul tarifar preferențial între Hong Kong și China continentală. Împreună cu inițiativele publice de amploare, în special proiectul de dezvoltare „Northern Metropolis”, acest lucru a contribuit la creșterea formării brute de capital fix cu 17,7% față de aceeași perioadă a anului trecut în primul trimestru. Cu toate acestea, performanța solidă din primul trimestru nu a reflectat pe deplin impactul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Pe de o parte, prețurile mai ridicate la petrol și gaze determină creșterea costurilor logistice și ale energiei electrice. În timp ce gospodăriile sunt parțial protejate de măsurile de sprijin ale guvernului — precum subvențiile pentru combustibil și reducerea taxelor de drum — și de ponderea relativ mică a energiei în coșul IPC (aproximativ 3%), firmele din sectorul comercial se confruntă cu presiuni asupra marjelor de profit din cauza costurilor ridicate de transport și de asigurare. În al doilea rând, reducerile întârziate sau reduse ale ratei dobânzii de către Fed, datorate parității fixe dintre USD și HKD, încetinesc, de asemenea, redresarea piețelor imobiliare și financiare. Pe de altă parte, tensiunile geopolitice accentuate sporesc atractivitatea Hong Kongului ca „refugiu sigur” și atrag fluxuri de capital.
În ciuda performanțelor economice solide, această reziliență nu s-a tradus încă într-o îmbunătățire semnificativă a încrederii mediului de afaceri. Indicele de difuzie a perspectivelor de afaceri a rămas sub pragul de echilibru în majoritatea sectoarelor, cu excepția serviciilor pentru întreprinderi și a sectorului imobiliar. Calitatea activelor băncilor indică, de asemenea, tensiuni persistente – rata creditelor neperformante s-a menținut peste 2%, cu mult peste nivelurile din perioada pre-pandemică, care erau sub 1%. Deteriorarea calității activelor s-a concentrat din ce în ce mai mult asupra debitorilor interni din afara continentului, pe măsură ce costurile ridicate ale împrumuturilor și prețurile imobiliare încă scăzute continuă să afecteze capacitatea de rambursare a datoriilor și să erodeze valoarea garanțiilor. Deși piața imobiliară rezidențială a dat semne timide de stabilizare, segmentul imobiliar comercial continuă să resimtă presiunea. Această situație a fost determinată de o redresare incompletă a activității din sectorul comerțului cu amănuntul și al serviciilor de ospitalitate, care continuă să frâneze cererea de spații de birouri și comerciale.
Soldul bugetar a revenit la excedent
Soldul bugetar al Hong Kongului a revenit la un excedent de 11 miliarde HKD (0,5% din PIB) în anul fiscal 2025 (aprilie 2025 – martie 2026), ceea ce a reprezentat o îmbunătățire semnificativă față de deficitul prognozat inițial de 67 miliarde HKD. Această surpriză pozitivă a fost determinată în mare măsură de veniturile solide din taxa de timbru, care au depășit estimările cu aproape 50%, pe fondul unui volum de tranzacții ridicat pe piața bursieră. Veniturile din impozite au înregistrat, de asemenea, rezultate peste așteptări, susținute de o creștere economică mai puternică decât cea prevăzută. În schimb, veniturile din prime funciare au continuat să fie un factor de frânare, atingând doar aproximativ 80% din previziuni. Privind în perspectivă, guvernul anticipează un alt excedent modest de aproximativ 0,6% din PIB în anul fiscal 2026, inversând așteptările anterioare privind continuarea deficitelor până în anul fiscal 2027. Această perspectivă este susținută de o redresare a veniturilor legate de terenuri, sprijinită de stabilizarea pieței imobiliare rezidențiale și de scăderea stocurilor de proprietăți nevândute. Un sprijin suplimentar provine din majorarea taxelor de timbru aplicate tranzacțiilor imobiliare rezidențiale de mare valoare (peste 100 de milioane HKD), ratele fiind majorate de la 4,25 % la 6,5 %. În ceea ce privește cheltuielile, o parte din finanțarea proiectelor de infrastructură de mare amploare provine din Fondul de schimb (EF), care este utilizat în mod tradițional pentru menținerea stabilității monetare. Deși acest lucru oferă flexibilitate fiscală pe termen scurt, a stârnit totodată îngrijorări cu privire la o potențială slăbire a rolului EF în protejarea stabilității financiare a Hong Kongului. Privind în ansamblu, revenirea la excedente bugetare susținute ar contribui la atenuarea presiunilor structurale generate de îngustarea bazei de impozitare pe fondul îmbătrânirii populației și de volatilitatea inerentă a veniturilor provenite din terenuri.
Contul curent al Hong Kongului a rămas robust în 2025, înregistrând un excedent de 406 miliarde HKD (12,2 % din PIB), deși ușor mai mic decât cel de 419 miliarde HKD (13,1 % din PIB) din 2024. Această moderare a fost determinată în principal de creșterea deficitului de bunuri, care reflectă intensificarea investițiilor și a consumului intern, alături de creșterea importurilor de bunuri intermediare legate de reexportul de mașini electrice și echipamente de telecomunicații. Creșterea deficitului de bunuri a compensat în mare măsură creșterile excedentului de servicii, susținut de activități de finanțare mai intense, precum și de intrări nete mai mari de venituri primare, în special din investiții de portofoliu. În ciuda acestei scăderi, excedentul persistent al contului curent al Hong Kongului continuă să ofere un tampon extern solid, susținând capacitatea sa de a acumula active financiare externe și consolidându-i reziliența la șocurile externe în calitate de centru financiar global.
Control politic strict
Scena politică din Hong Kong s-a schimbat profund de la adoptarea Legii privind securitatea națională și de la decizia deputaților din opoziție de a demisiona în bloc în 2020. Schimbările radicale aduse sistemului electoral, în special reducerea numărului de parlamentari aleși direct în Consiliul Legislativ („LegCo”), au eradicat pluralismul politic, slăbind astfel puterea partidelor de opoziție care, odinioară, militau pentru o mai mare autonomie a Hong Kongului. În cadrul actual, în care doar „patrioții” verificați au dreptul să candideze la alegeri și doar 20 din cele 90 de locuri din LegCo sunt ocupate prin vot direct, tabăra pro-establishment („pro-Beijing”) a obținut practic toate locurile la alegerile legislative din 2025. În absența unei prezențe semnificative a opoziției în LegCo, orientarea politică a guvernului — condus de John Lee din mai 2022 — va întâmpina probabil o opoziție instituțională limitată până la următoarele alegeri pentru funcția de șef al executivului, din 2027. În același timp, elaborarea politicilor se aliniază mai strâns la prioritățile Beijingului, așa cum se reflectă în primul plan cincinal formulat vreodată de Hong Kong.
Reacțiile internaționale la aceste evoluții din peisajul politic al Hong Kongului au fost în mare parte negative, miniștrii de externe ai G7 exprimându-și „îngrijorarea profundă” cu privire la modificările electorale din Regiunea Administrativă Specială. De la adoptarea Legii privind securitatea națională, SUA au considerat Hong Kongul și China continentală ca fiind un singur și același teritoriu vamal și au impus sancțiuni asupra unor oficiali locali.
2023
2025
Creșterea PIB-ului (%)
2,6
2,8

China
Statele Unite ale Americii
Europa
Vietnam (Republica Socialistă a)
India
Taiwan (Republica Chineză)
Singapore
Japonia
Coreea de Sud