Bună seara

Africa

PIB pe cap de locuitor ($)
$9,079.3
Populație (în 2021)
2,2 milioane

Evaluare

Risc de țară
C
Mediu de afaceri
D
Anterior:
C
Anterior:
D
This content has been automatically translated. It may not be as accurate as the original.

suggestions

Rezumat

Puncte forte

  • Resurse abundente (petrol, mangan, lemn, ulei de palmier) și un potențial minier insuficient exploatat (zăcăminte de fier, aur, uraniu, diamante, cupru, zinc și pământuri rare)
  • Potențial hidroelectric
  • Resurse forestiere vaste (vânzarea de credite de carbon)
  • Eforturi de diversificare a economiei
  • Poziție strategică în centrul coastei atlantice africane
  • Membru al OPEC+, CEMAC și al Commonwealth-ului
  • Ancorarea la euro favorizează stabilitatea monetară

Puncte slabe

  • Economia depinde în mare măsură de sectorul petrolier (reprezintă o treime din PIB, 67 % din exporturi și 50 % din veniturile fiscale în 2024)
  • Costul ridicat al factorilor de producție din cauza infrastructurii inadecvate (transport și energie electrică) și a unui mediu de afaceri precar
  • Dependența de importurile de produse alimentare, combustibili și bunuri de capital
  • Deteriorarea situației bugetare și îndatorarea excesivă
  • Rata ridicată a șomajului, în special în rândul tinerilor (30%), sărăcia endemică (35%), economia informală (40-50% din PIB), corupția și deturnarea veniturilor din petrol
  • Personalul politic a rămas în mare parte neschimbat în urma loviturii de stat din 2023

Schimburi comerciale

Exportulde bunuri ca % din total

China
28%
Europa
20%
Malaysia
9%
Indonezia
7%
Brazilia
6%

Importulde bunuri ca % din total

Europa 25 %
25%
Coreea de Sud 12 %
12%
China 11 %
11%
Statele Unite ale Americii 7 %
7%
India 4 %
4%

Perspectivă

Această secțiune este un instrument valoros pentru specialiștii financiari și pentru managerii de credite. Ea oferă informații cu privire la practicile de plată și de colectare a creanțelor utilizate în țară.

Încetinirea creșterii din sectorul petrolier este compensată de creșterea din sectorul gazelor naturale, al mineritului și al investițiilor publice

În 2026, economia Gabonului va fi încetinită de scăderea ritmului de creștere a producției de petrol, ca urmare a faptului că zăcămintele existente vor ajunge la maturitate, pe lângă prețurile scăzute la nivel mondial. Noile descoperiri, în special sonda Bourdon exploatată de BW Energy în cadrul licenței Dussafu, oferă perspective promițătoare, cu aproximativ 25 de milioane de barili recuperabili. Cu toate acestea, nu se preconizează ca sonda să intre în exploatare înainte de 2027-2028. Pe de altă parte, agricultura (10 % din PIB în 2024) va rămâne dinamică, susținută de dezvoltarea producției de lemn și de ulei de palmier. Creșterea investițiilor private va susține producția de gaze naturale și cea minieră. Proiectul Perenco privind unitatea plutitoare de gaz natural lichefiat de la terminalul Cap Lopez, a cărui punere în funcțiune este programată pentru sfârșitul anului 2026, va spori exporturile de GNL, GPL și butan. În plus, producția comercială la mina de minereu de fier Baniaka ar putea începe în același timp. Investițiile publice vor aduce beneficii sectorului construcțiilor, prin proiecte de infrastructură destinate transportului și exportului de materii prime, precum modernizarea portului Owendo și dezvoltarea rețelei rutiere. Proiectele includ, de asemenea, construirea de școli și universități, spitale, locuințe și clădiri administrative. În cele din urmă, creșterea cheltuielilor publice curente, axate pe programele sociale și menținerea subvențiilor la combustibili, va contribui la susținerea consumului privat.

Se preconizează o ușoară creștere a inflației ca urmare a încetării subvenției pentru făina de grâu, dar aceasta va rămâne sub ținta de 3% stabilită de BEAC, datorită prețurilor globale mai scăzute la importurile esențiale. BEAC a redus rata dobânzii de referință de la 5% la 4,5% în martie 2025 și ar putea să o reducă la 4% în 2026, în concordanță cu relaxarea monetară europeană.

Amenințare la adresa finanțelor publice

Situația bugetară a Gabonului va rămâne fragilă în 2026, pe măsură ce deficitul continuă să crească. În ciuda scăderii veniturilor din petrol (50 % din veniturile fiscale), guvernul intenționează să își mențină politica expansionistă. Prin urmare, bugetul pentru 2026 prevede aproape dublarea cheltuielilor de funcționare pentru a menține subvențiile la combustibili și a finanța programele sociale din domeniul educației și sănătății, în vederea reducerii sărăciei multidimensionale. În același timp, investițiile publice vor crește dramatic – aproape de patru ori – și se vor concentra în principal pe infrastructură, porturi și drumuri. Deși sunt planificate măsuri pentru creșterea veniturilor prin noi taxe (accize, locuințe), reducerea scutirilor fiscale, raționalizarea subvențiilor și digitalizarea colectării impozitelor, guvernul va întâmpina dificultăți în execuția bugetului din cauza constrângerilor de finanțare. Prin urmare, perspectiva unui nou program de sprijin financiar din partea FMI pare puțin probabilă, ceea ce va agrava riscurile de finanțare în 2026.

Ponderea datoriei publice va crește, depășind cu mult plafonul de 70 % din PIB stabilit de CEMAC, și va include o pondere semnificativă și în creștere a datoriei locale și regionale (51 %). În schimb, datoria externă, care este în întregime publică, va înregistra o scădere a ponderii sale în PIB în 2026. Accesul Gabonului la finanțare internațională este limitat. La sfârșitul lunii octombrie 2025, datoria publică restantă crescuse cu 20,6 % față de aceeași perioadă a anului precedent, piața financiară a CEMAC reprezentând cea mai mare parte a acestei creșteri. Cu toate acestea, lichiditatea pe această piață rămâne redusă, în ciuda scăderii ratelor dobânzilor de referință în 2025 și a injecțiilor record de lichidități începând din 2021. În cele din urmă, acumularea restanțelor la plăți interne și externe, care au atins 792 de milioane USD la sfârșitul lunii octombrie 2025, a agravat riscurile legate de fluxul de numerar.

Excedentul de cont curent va continua să scadă, în principal din cauza reducerii excedentului comercial pe fondul scăderii veniturilor din exporturi. Această situație a fost determinată de prețurile globale scăzute ale petrolului, menținute pe termen lung, și de creșterea importurilor, în special a bunurilor de capital asociate proiectelor de investiții din sectoarele petrolier, minier și forestier, precum și a infrastructurii de transport aferente. În același timp, se preconizează că exporturile din afara sectorului petrolier — mangan, GNL și minereu de fier — vor crește semnificativ odată cu punerea în funcțiune a unor noi exploatări, însă acest lucru nu va compensa pe deplin scăderea vânzărilor de petrol. La aceasta se adaugă agravarea deficitului structural din sectorul serviciilor, întrucât țara rămâne dependentă de competențele tehnice importate. Repatrierea profiturilor companiilor străine va continua să afecteze balanța contului curent. Se preconizează că ponderea Gabonului în rezervele valutare ale CEMAC va scădea în 2026 ca urmare a veniturilor mai mici din petrol, care acoperă, în medie, doar două luni de importuri, adică sub pragul prudențial de trei luni.

Sfârșitul tranziției militare, dar personalul politic rămâne la putere

Alegerile din 2025 au marcat sfârșitul tranziției militare care a început după lovitura de stat din august 2023 și instituirea unui sistem prezidențial, în conformitate cu constituția aprobată în noiembrie 2024. Noul cod electoral, adoptat în ianuarie 2025, a permis personalului militar să candideze la alegeri. În acest context, generalul Brice Oligui Nguema, fostul șef al juntei, a câștigat alegerile prezidențiale din aprilie cu 94,9 % din voturi (și o rată de participare de 70 %), asigurându-și un mandat de șapte ani. Partidul său, l’Union pour la Démocratie et le Bien-être (UDB), a consolidat controlul generalului asupra puterii prin câștigarea a 102 din cele 145 de locuri în alegerile legislative din octombrie. Cu toate acestea, o proporție semnificativă dintre candidații săi aparțineau Partidului Democratic Gabonez (PDG), condus de președintele destituit. Rata scăzută de participare la vot (34 %) reflectă o neîncredere față de instituții.

Se preconizează că Gabonul își va menține o poziție multilaterală în 2026, urmărind să mențină legături strânse cu partenerii săi tradiționali occidentali, diversificându-și în același timp relațiile. Peste 90 de companii franceze își desfășoară activitatea în Gabon, inclusiv în sectorul minier al manganului. La sfârșitul anului 2025, ambele țări și-au exprimat dorința de a intensifica cooperarea bilaterală, iar președintele francez s-a angajat să sprijine reînnoirea și transformarea economică a Gabonului. Statele Unite, la rândul lor, ar putea consolida cooperarea militară, având în vedere poziția strategică a Gabonului pe coasta Atlanticului și legăturile sale tot mai strânse cu China. Se are în vedere finanțarea de proiecte de către Corporația Internațională pentru Finanțarea Dezvoltării din SUA și de către companii private. În același timp, se preconizează consolidarea cooperării militare cu China. China este deja principalul partener comercial al Gabonului (reprezentând 28 % din exporturi în 2024) și principalul investitor.

Ultima actualizare: ianuarie 2026