#Publicații economice

3 riscuri politice și sociale la care trebuie să fim atenți în 2026

Alegeri tensionate, nemulțumiri ale populației, schimbări în politica Statelor Unite și schimbări geopolitice: 2026 se anunță a fi un an crucial, fără promisiuni de mai multa claritate.

Riscul politic: o nouă normă pentru strategia dvs. de afaceri.

Rezultatul riscului politic și social în 2025 este clar: conform indicelui Coface, riscul politic global a atins un punct de cotitură istoric, ajungând la 41,1%. Departe de a fi temporară, această tendință face parte dintr-o dinamică structurală, determinată de doi factori principali:

  • Conflictele armate se intensifică: războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu se agravează;
  • Tulburările interne violente au crescut, evidențiind protestele sociale care zguduie marile puteri.

Această nouă realitate impune companiilor implicate în comerțul global să includă riscul politic ca parametru pe termen lung în strategiile lor de dezvoltare, politicile de acoperire a riscurilor și deciziile de investiții. În acest context turbulent, iată cele trei riscuri politice și sociale pe care companiile ar trebui să le prioritizeze în 2026.

 

Risc nr. 1 – Schimbări electorale și instabilitate politică: cartografiați expunerile țării dumneavoastră

În 2026, această instabilitate structurală își va găsi expresia principală la urnele de vot.

În Statele Unite, după un an marcat de revenirea lui Donald Trump, alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026 vor fi cruciale. Reînnoirea completă a Camerei Reprezentanților, a 35 de locuri în Senat și a 36 de funcții de guvernator ar putea redesenă echilibrul puterii.

 

În America Latină, lunile următoare se anunță la fel de decisive:

  • În Brazilia, alegerile prezidențiale din octombrie ar putea marca un punct de cotitură, popularitatea președintelui Lula fiind în scădere în contextul în care acesta candidează pentru un al patrulea mandat;
  • În Columbia, alegerile prezidențiale din 2026 se vor desfășura într-un climat la fel de tensionat, întrucât președintele de stânga care își încheie mandatul, Gustavo Petro, nu poate candida pentru un nou mandat.
  • În Peru, alegerile generale sunt programate pentru aprilie 2026, după destituirea președintei Dina Boluarte în octombrie anul trecut.

 

Europa va intra în 2026 într-un context de realiniere politică marcat de mai multe alegeri decisive care vor redefini efectiv echilibrul politic în cadrul Uniunii Europene:

  • În Ungaria, reducerea diferenței în sondaje între Viktor Orbán și opoziția condusă de Péter Magyar deschide posibilitatea unei rupturi după cincisprezece ani de continuitate politică, ilustrând mai larg slăbirea centrului politic european în fața ascensiunii forțelor populiste.
  • Această tendință se regăsește și în Franța, unde alegerile municipale din martie vor servi drept barometru înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, într-un context în care Rassemblement National (extrema dreaptă) are o influență puternică asupra dezbaterii publice.
  • În Suedia, alegerile generale din septembrie vor confirma (sau nu) poziția Democraților Suedezi ca a doua forță politică, simbolizând creșterea votului de protest în regiune.

 

În Africa, tendința către declinul democratic rămâne marcată::

  • Alegeri naționale vor avea loc în Algeria, Etiopia, Maroc, Republica Congo, Ugandași Benin, care a fost recent zguduit de o tentativă de lovitură de stat în decembrie 2025.
  • Mai multe țări conduse de președinți în vârstă realeși în 2025, precum Camerun, ar putea intra într-o fază de tranziție.

În cele din urmă, în Asia, Bangladeshva fi unul dintre principalele puncte de interes. La doi ani după revolta studențească care a pus capăt unui regim de cincisprezece ani, țara va organiza alegeri legislative, însoțite de un referendum constituțional, în luna februarie.

Riscul electoral nu este legat doar de rezultate, ci și de incertitudinea și polarizarea pe care acestea le generează. În acest context, schimbările de orientare politică pot afecta acordurile comerciale, politicile industriale și deciziile bugetare, obligând companiile să ia în considerare aceste schimbări.

Ruben Nizard, Head of Sector Research and Political Risk Analysis at Coface.

 

Risc nr. 2 – Când tulburările sociale pun la încercare puterile existente

În 2026, tinerii și populațiile epuizate de crize succesive ar putea fi din nou forța motrice a mobilizării sociale. Datele din indicele de risc politic și social Coface relevă o creștere a riscului de fragilitate politică și socială în țările în care tinerii joacă un rol major în proteste.

În țările asiatice, protestele și tulburările sociale sunt în creștere:

  • În Nepal, a fost nevoie de doar două zile pentru a obține demisia prim-ministrului.
  • În Indonezia șiFilipine, tinerii s-au mobilizat împotriva reformelor considerate nepopulare și a unei clase politice percepute ca fiind coruptă.
  • În Africa, colectivul GenZ212 din Maroc a devenit un actor cheie în protestele împotriva deteriorării serviciilor publice, dezvăluind frustrări socio-economice profunde. În Madagascar, câteva săptămâni de proteste au dus la o lovitură de stat militară, ilustrând volatilitatea politică persistentă în anumite regiuni ale continentului.
  • În Iran, noul val de proteste de la începutul anului 2026 confirmă presiunea crescândă asupra unui regim slăbit. Represiunea rămâne deosebit de severă, dar nu mai este capabilă să țină sub control mișcarea de protest care își are rădăcinile în crizele economice, sociale și politice din ultimii ani. Țara a fost zguduită de mai multe ori de demonstrații de amploare — fie că a fost vorba de mișcări împotriva costului ridicat al vieții, protestele din 2019 sau revolta „Femeie, viață, libertate” din 2022-2023 — dezvăluind o mișcare de protest structurală, mai degrabă decât ciclică.

Indicele Coface clasează Iranul pe locul al doilea în topul celor mai fragile țări din punct de vedere politic și social din lume în 2025 (86%, după Sudan), un nivel care reflectă acumularea tensiunilor interne și incapacitatea regimului de a răspunde așteptărilor unei populații tinere, precare și din ce în ce mai mobilizate.

declară Anna Farrugia, Coface economist.

În multe economii avansate, tulburările sociale câștigă teren, acordul de liber schimb UE-Mercosur provocând tensiuni semnificative.

  • În Franța, opoziția fermierilor a dus la proteste care denunță ceea ce ei consideră a fi concurență neloială și denaturări legate de standardele de mediu și de sănătate. Tulburările sociale, deja evidente în mișcarea „Bloquons tout” („Să blocăm totul”) din septembrie 2025, au afectat încrederea și investițiile.
  • Bulgaria a fost zguduită de mobilizarea generației Z împotriva corupției, o mișcare care a dus la demisia guvernului lui Rossen Jeliazkov, în contextul în care țara se apropia de aderarea la zona euro. 
  • Italia nu a fost ocolită: la sfârșitul anului 2025, sindicatele au lansat o grevă națională împotriva propunerii de buget pentru 2026 a guvernului Meloni. De cealaltă parte a Canalului Mânecii, dezbaterile privind imigrația și demonstrațiile pro-palestiniene mențin un climat social fragil.
  • În Statele Unite, politica tarifară afectează puternic piața internă, 80 % din costurile vamale fiind suportate de entități americane (întreprinderi sau consumatori), un factor care riscă să alimenteze nemulțumirile.

 

De câțiva ani, atât în economiile avansate, cât și în cele emergente, se conturează o tendință comună: frustrarea crescândă față de condițiile economice și sociale percepute ca fiind în declin și dezamăgirea profundă a populației față de clasa politică aflată la putere.

Ruben Nizard, Head of Sector Research and Political Risk Analysis at Coface.

 

Risc nr. 3 – Între provocările la adresa hegemoniei americane, rivalitățile de putere și conflictele persistente

Capturarea lui Nicolás Maduro la începutul lunii ianuarie a demonstrat, dacă mai era nevoie de dovezi, că anul începe în conformitate cu volatilitatea geopolitică care a devenit normă în ultimii ani. Poziția americană vine pe fondul instabilității globale care redesenază echilibrele geopolitice și comerciale. Tarifele anunțate de Washington în aprilie anul trecut au dus incertitudinea comercială la niveluri fără precedent. Provocarea pentru 2026 va fi atât juridică, cât și politică: Curtea Supremă a SUA urmează să se pronunțe asupra legalității și sferei de aplicare a competențelor executive în materie de tarife.


La aceasta se adaugă conflictele de lungă durată. Războiul dintre Rusia și Ucraina intră acum în al patrulea an, fără perspective reale de soluționare, în ciuda eforturilor diplomatice europene și americane. În Orientul Apropiat, situația rămâne la fel de precară: regiunea continuă să fie marcată de o fragilitate semnificativă, în ciuda armistițiului convenit între Israel și Hamas.

Pentru companiile implicate în comerțul global, acest context necesită o abordare proactivă și măsuri specifice:

  • consolidarea monitorizării politice,
  • diversificarea geografică a operațiunilor,
  • flexibilitatea lanțurilor de aprovizionare
  • integrarea riscului de țară în deciziile strategice.

 

Anul 2025 s-a încheiat într-o stare de incertitudine, cu planuri de rezolvare în circulație, dar fără a produce o pace reală și durabilă. Anul 2026 începe într-o lume în care geopolitica nu mai este un zgomot de fond, ci un factor structurant în strategiile companiilor.

Anna Farrugia, Coface economist.

 

Doriți să vă protejați afacerea împotriva riscurilor politice din țările în care operați? Contactați experții noștri din apropierea dvs. pentru a afla cum!

Autori și experți