Panorama Japonia: Prima sageata a Abenomics: de ce nu functioneaza?

De la lansarea Abenomics la inceputul lui 2013, Banca Japoniei (BJ) a diminuat agresiv politica monetara, cunoscuta in mod obisnuit ca „prima sageata a Abenomics”. Aceasta masura a inclus introducerea „Relaxarii monetare cantitative si calitative (RMCC)” in Aprilie 2013, modificarea „RMCC cu o rata negativa a dobanzilor” in Ianuarie 2016 si cel mai recent anunt, „Relaxare monetara cantitativa si calitativa cu control asupra curbei de randament”, in Septembrie 2016. La doar 3,5 ani de la lansare, impactul primei sageti a devenit mai putin eficace, mai ales asupra exportului si a Yenului Japonez.

De ce deprecierea yenului, care a aparut in timpul succesului timpuriu al primei sageti, nu a marit volumul exporturilor de marfuri in Japonia ?

Impactul deprecierii yenului asupra exporturilor poate fi explicat de catre puterile externe ale cresterii mondiale economice subpare, care au inceput sa cantareasca in activitatile de tranzactionare de marfuri la nivel global, incluzand exporturile Japoniei. Un motiv este comportamentul de „stabilire a preturilor in piata” ale exportatorilor japonezi. Acestia mentin preturile la echivalentul in valuta costurilor de pe piata interna - in ciuda nivelului yenului. Acest lucru limiteaza stimularea cererii pentru export, in Japonia.

Ce industrii ar putea fi afectate cel mai mult cand pretul yenului fluctueaza?

Din cauza acestui comportament de stabilire a preturilor la piata, cresterea profiturilor operationale ale producatorilor japonezi imita fluctuatiile yenului. Stimulul monetar agresiv al BJ ar fi trebuit sa ii bucure pe producatorii japonezi.

Un alt factor important ce determina un impact al fluctuatiilor yenului asupra profitabilitatii producatorilor japonezi  poate fi ponderea incasarilor in valuta ale exporturilor. Industriile cu un grad mai mic de diferentiere a produsului exportat, rezultand intr-o pondere mai mica a incasarilor in yeni, sunt mai sensibile la fluctuatiile yenului. Jucatorii acestor industrii sunt prin urmare mult mai vulnerabili in perioadele de consolidare ale yenului, dar se bucura de o crestere a profitabilitatii pe durata slabirii yenului.

Combinand aceste evaluari teoretice si empirice,industriile textilelor si chimicesunt mai vulnerabile in perioadele de consolidare ale yenului, in timp ce industria generala a masinariilor este mai putin afectata.

Politica monetara expansionista pare sa piarda viteza. Ce se va intampla in continuare?

In teorie, o crestere a masei monetare, pe fondul politicii monetare expansioniste, ar trebui sa duca la deprecierea monedei. Cu toate acestea, in contextul turbulentelor de pe piete in 2016, statutul de siguranta a yenului japonez a ramas la un nivel puternic, in ciuda politicii monetare expansioniste a tarii.

„Ultimele cifre sugereaza ca Japonia ar putea, inca o data, sa fie intr-o capcana a lichiditatii. Ceea ce este si mai alarmant este ca au fost putine semne de avertizare ale riscului deflatiei. Cu putin spatiu pentru politica monetara sau fiscala, guvernul japonez are nevoie sa efectueze dereglementari indraznete si reforme structurale pentru a stimula productivitatea si cresterea salariilor. In caz contrar, situatia Japoniei de crestere lenta si deflatie s-ar putea prelungi”,spune Jackit Wong, economist Coface Asia-Pacific.

Japanese yen/US dollar, Core consumer price index (YoY, %) vs. BOJ’s inflation target

Source: CEIC, BJ, Coface (Last update: Oct 3, 2016)