Stiri & Publicatii
09/04/2020
Evaluarea Riscului de Tara & Studii economice

Barometru Coface Q1 2020 COVID-19: se prefigureaza o crestere brusca a insolventelor la nivel global

COVID-19: se prefigureaza o crestere brusca a insolventelor la nivel global

La inceput, epidemia COVID-19 din China a afectat un numar limitat de linii de business - dar de atunci s-a transformat intr-o pandemie globala. Repercusiunile sale au creat un dublu soc - oferta si cerere - care afecteaza un numar mare de industrii din intreaga lume. Aceasta criza nu poate fi comparata cu alte crize din trecut intrucat toate au avut origini financiare (de exemplu, criza creditelor globale din 2008-09, Marea Depresiune din 1929). Intrebarea nu mai este ce tari si sectoare de activitate vor fi afectate de acest soc, ci mai degraba cine va scapa.

Socul ar putea fi si mai violent in economiile emergente: pe langa gestionarea pandemiei, care va fi tot mai dificila, aceste economii se confrunta si cu scaderea preturilor la petrol, precum si cu iesirile de capital care au crescut de patru ori fata de nivelurile lor din 2008.

In acest context, Coface prognozeaza ca 2020 se va inregistra prima recesiune economica globala dupa 2009, cu o rata de crestere de -1,3% (dupa + 2,5% in 2019). Coface estimeaza ca 68 de tari vor intra in recesiune (fata de numai 11 anul trecut), comertul mondial va scadea cu 4,3% in acest an (dupa o scadere de -0,4% in 2019) si se va inregistra o crestere de 25% a afacerilor inchise (comparativ cu predictiile de + 2% din luna ianuarie).

Cea mai mare crestere a insolventelor din 2009 pana in prezent: + 25% in 2020

Riscul de credit al companiilor va fi foarte ridicat chiar si intr-un scenariu optimist, in care activitatea economica reporneste treptat in al treilea trimestru al anului si nu va exista un al doilea val de epidemie de coronavirus in a doua jumatate a anului 2020.

Aceasta tendinta a de crestere accelerata a insolventelor ar urma sa afecteze Statele Unite (+39%) si toate principalele economii din Europa de Vest (+18%): Germania (+11%), Franta (+15%), Regatul Unit (+33%), Italia (+18%) si Spania (+22%). Socul ar putea fi si mai violent in economiile emergente: pe langa gestionarea pandemiei, care va deveni tot mai dificila, aceste economii se confrunta si cu scaderea pretului petrolului, precum si cu iesirile de capital care au crescut de patru ori fata de nivelul din 2008.

Volumul comertului international va scadea pentru al doilea an consecutiv; va aparea o posibila modificare a structurii comertului international de bunuri?

Riscurile care planeaza asupra unei scaderi de 4,3% a comertului mondial ca volum in 2020 sunt in scadere, deoarece numeroasele anunturi de inchidere a frontierelor nu sunt luate in considerare in modelul de prognoza al Coface (model bazat pe preturile petrolului, costurile de transport, increderea companiilor producatoare in Statele Unite si exporturile coreene ca variabile explicative).

Pe termen lung, criza COVID-19 ar putea avea consecinte si asupra structurii lanturilor de valori globale. Principala sursa de vulnerabilitate a companiilor in contextul actual este dependenta lor de un numar redus de furnizori aflati in cateva tari sau chiar intr-o singura tara. Prin urmare, cresterea acestor numere pentru a anticipa posibile perturbari ale lantului de aprovizionare va deveni o prioritate pentru companii.

Cele mai multe sectoare sunt afectate

Pentru intreprinderi, masurile de izolare luate de guverne din peste 40 de tari pentru a stopa extinderea virusului COVID-19, reprezentand peste jumatate din populatia lumii, au avut consecinte imediate.

Aceste masuri au dus la un soc de aprovizionare cum nu s-a mai observat in timpul crizelor majore anterioare. Socul initial nu s-a datorat unei crize financiare, ci este legat de economia reala: oamenii nu pot munci, iar companiile se confrunta cu perturbari ale aprovizionarii intermediare de bunuri.

Turismul, hotelurile, restaurantele, afacerile pentru petrecerea timpul liber si transportul sunt sectoarea afectate grav, precum si aproape toate segmentele de distributie specializate si majoritatea sectoarelor de productie (cu exceptia industriei agroalimentare). Alte sectoare de servicii au fost mult mai putin afectate precum telecomunicatii, apa si canalizare.

Acest soc de oferta este insotit de un soc la fel de brutal la nivelul cererii. Multi consumatori isi anuleaza sau amana cheltuielile pentru bunuri si servicii. In plus, increderea gospodariilor este slabita de impactul izolarii.

Bunurile de consum durabile, cum ar fi vehiculele, vor fi probabil cele mai afectate de acest soc. Alte cheltuieli, cum ar fi textile si imbracaminte, precum si electronice, sunt, de asemenea, probabil reduse la aproape zero.

La celalalt capat al spectrului, consumul de produse agro-alimentare si farmaceutice ar putea beneficia de aceasta situatie exceptionala.

Consecintele politice ale pandemiei

Cea mai evidenta consecinta a pandemiei pe termen scurt este exacerbarea tensiunilor geopolitice existente.

Nu poate fi exclus riscul unor noi valuri de masuri protectioniste, care vizeaza in special sectoarele cheie ale noii ordini de sanatate si economie (de exemplu, limitarea exporturilor de produse agroalimentare si / sau farmaceutice, considerate vitale). Continuarea „razboiului comercial” dintre SUA si China, care vizeaza sectoarele strategice, in special electronice, ramane si ea o posibilitate. Acest lucru ar putea fi consolidat prin campania prezidentiala din Statele Unite si / sau in cazul cresterii protestelor sociale intr-una dintre aceste doua tari.

 

Descarcati acest studiu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Descărcaţi acest comunicat de presă : Barometru Coface Q1 2020 COVID-19: se prefigureaza o crestere brusca a... (343,72 kB)

Contact


Diana OROS

Marketing and Communications Specialist 
Sos. Pipera 42, Et. 6 - 020112
Sector 2 - Bucuresti
ROMANIA
T: +40 37 46 70 886
Email: diana.oros@coface.com

Sus
  • Romanian
  • English